Investitii importante pentru mediu in incinta fabricii

"Emisiile" Lafarge genereaza ceata

Din cauza activitatii de exploatare a zacamintelor de calcar de la Luminita si Corbu, precum si a industrializarii pietrei de var, locuitorii din localitatile invecinate au numai de suferit * Terenurile agricole nu mai sunt productive, iar peisajul incepe sa se selenizeze cu fiecare an care trece, datorita fenomenului de desertificare care s-a declansat de cativa ani incoace * In zona localitatilor Luminita si Corbu este prezenta desertificarea industriala care a devenit deja un fenomen ireversibil si inevitabil * Procesul chimic de reducere a cantitatii de apa din piatra de var are drept rezultate doi compusi chimici, oxidul de calcar si bioxidul de carbon * La randul ei, piatra de var provenind de la exploatatiile de suprafata si din transportul perpetuu circula liber in aer, sub forma unei pulberi respirabile, purtata de curentii din zona * "Lafarge" reclama investirea unor sume mari in retehnologizare la nivelul incintei fabricii, dar nimic despre starea ecosistemului din localitatile invecinate * De altfel, singurul lucru realizat in acest sens il constituie devierea si udarea unui drum in afara localitatilor pentru transportul de materie prima si repunerea in circuit a opt hectare de teren arabil

Despre fenomenul desertificarii si poluarii mediului inconjurator din zonele Corbu si Luminita cotidianul "ZIUA de Constanta" a publicat in repetate randuri o serie de articole, relevand starea actuala a unor factori de mediu: apa, aer, sol. In prezent, situatia nu este tocmai roza privind conditiile de mediu deteriorate din cauza activitatii unui colos industrial prezent in zona, si anume producatorul de ciment "Lafarge-Romcim". Populatia din zona a sesizat in numeroase randuri institutiile abilitate sa stopeze fenomenul de poluare si desertificare printr-o serie de masuri, doar ca, de cele mai multe ori, nimeni nu a reactionat. In timp, vocile s-au inmultit, celor dintai alaturandu-se reprezentantii unor organizatii non-guvernamentale care militeaza impotriva "daunatorilor" locali si care, prin mijloace proprii, incearca sa combata public indiferenta celor vinovati de dezastrul ecologic produs de cativa ani incoace.

Desertificarea - fenomen ireversibil

In imediata vecinatate a localitatilor Luminita si Corbu se regasesc exploatatiile de zacamant calcaros aflate sub administrarea "Lafarge-Romcim". De la an la an, suprafata aferenta exploatarii se extinde cu un anumit numar de hectare. In principiu, nu acest lucru ar fi marea problema, daca ar trebui sa luam in considerare faptul ca producatorul de ciment declara public ca are in vedere repunerea in circuitul natural a zonelor exploatate si epuizate in totalitate din punct de vedere industrial printr-o serie de masuri de refacere post-exploatare. Doar ca problema apare de-abia in momentul in care rata de exploatare este mai mare decat cea a refacerii. In timp ce intr-un an se exploateaza 10 hectare de teren, sa zicem, se repun in circuitul natural doar vreo trei hectare, care nu reusesc sa compenseze daunele produse mediului. Astfel, pana la finalizarea procesului de reabilitare a intregii suprafete de 10 hectare, celelalte sapte continua sa suporte alte modificari biochimice influentate de diversi factori umani, industriali si naturali. Pe langa toate aceste modificari, apare si un fenomen numit desertificare. Desertificarea in Dobrogea se manifesta prin diminuarea suprafetei de sol acoperite cu vegetatie naturala productiva - singura sursa care genereaza aer curat, fapt ce duce la pierderea considerabila, deseori definitiva, a culturilor de plante persistente (arbori, arbusti) si chiar a culturilor de cereale. O alta caracteristica a desertificarii in Dobrogea este erodarea - saracirea nemiloasa a solului, creata de vanturile puternice care antreneaza particulele si mineralele cele mai usoare, dar si cele mai toxice pentru stratul de humus. Ploile violente provoaca eroziuni puternice, siroaiele de ploaie transportand mai ales nocivele amestecuri de calcare, argile, bauxite, var, pirita, aflate la contact in fostele batale neprotejate. Solurile nisipoase prafuite (neacoperite de stratul vegetal natural si nefixate de vegetatia naturala), avand culori deschise, reflecta masiv radiatia solara, contribuind la cresterea artificiala a temperaturii mediului ambiant. Furtunile de praf si nisip din zonele carierelor desertificate afecteaza grav starea terenurilor agricole, a padurilor si degradeaza calitatea aerului respirabil prin prezenta pulberilor respirabile provenind de la aceste exploatatii de zacamant calcaros. Din pacate, desertificarea industriala dobrogeana a devenit deja un fenomen ireversibil si inevitabil.

Legislatia de mediu

Calitatile echilibrate ale acestor trei factori au fost influentate de diversi produsi rezultati din procesele tehnologice aferente producerii cimentului. Pentru a percepe cat mai bine procesul tehnologic al prelucrarii pietrei de var, alias calcar, vom face o scurta incursiune in manualele de chimie. In primul rand, stie toata lumea ca materia prima este calcarul, o roca sedimentara sau biogena, alcatuita din carbonat de calciu (CaCO3). Acest compus chimic trece prin trei etape de incalzire. Prima consta in cresterea porozitatii sau, mai exact, prin pierderea apei, avand loc descompuneri ale carbonatului de calciu: CaCO3=3D CaO + CO2 in oxid de calciu si bioxid de carbon. In cea de-a doua etapa are loc o scadere a porozitatii, rezultand o topire partiala a compusilor rezultati. Porozitatea acestora trebuie sa se situeze intre anumiti indicatori de 2 si 8%. In cadrul acestei etape are loc producerea clincherului. Acest termen este folosit in industria cimentului si reprezinta produsul obtinut la fabricarea cimenturilor prin incalzirea materiei prime pana aproape de temperatura de vitrifiere (proces de transformare a oxizilor de calciu in silicati) si prin transformarea ei intr-o masa compacta si dura. Produsul vitrifiat rezulta doar daca porozitatea se situeaza sub procentul de 2% de care pomeneam mai devreme. Simplificat, cam acesta ar unul dintre procesele chimice importante intalnite in industria cimentului. De aici pana la influenta substantelor chimice rezultate asupra mediului nu este decat un pas. In legislatia de mediu se prevede ca trebuie efectuata o identificare a factorilor sursa-cale-receptor. Pentru a face o identificare a acestor factori pe un amplasament cum ar fi acela al carierelor de la Luminita si Corbu exista o serie de criterii de apreciere referitoare la procedurile de realizare a bilanturilor de mediu. Functie de rezultatele analizei, se vor impune conditii de organizare tehnologica si implementare a unor masuri care sa vina in intampinarea viitoarelor probleme de mediu care ar aparea.

Cauza - efect

In cazul nostru, punctul de pornire este, intr-o asemenea analiza a factorilor sursa-cale-receptor, natura poluantului, reprezentata de calcarul si dioxidul de carbon, prezente in procesul de fabricatie, sursa fiind carierele de exploatare de suprafata si industrializarea pietrei de var. Natura pericolului consta in efectul coroziv asupra mediului inconjurator, prezentand asupra factorului uman si animal efecte iritante respiratorii. Obiectivele protejate care au avut de suferit in urma prezentei locale a acestor poluanti sunt: sistemele de apa subterana prin infiltratiile in sol ale compusilor de var in amestec cu apele meteorice, pana la nivelul panzei freatice care traverseaza zona localitatilor Corbu si Luminita. Receptorii umani constituiti in locuitorii din aceste zone reclama modificari de metabolism, iar sentimentul de stabilitate, ca factor social si economic, a inceput sa dispara, acestia fiind dispusi, daca ar avea posibilitatea, sa se stramute in alte zone mai putin atinse de fenomenul de poluare. Unul dintre inconveniente ar fi, pentru o parte dintre ei, pierderea locurilor de munca. Mentionam ca, pentru a-i atrage, "Lafarge" a angajat o parte din locuitorii celor doua sate in carierele pe care le exploateaza. Acest segment din populatia afectata are tendinta sa ramana in zone pentru a avea un loc de munca. Piatra de var provenind de la exploatatiile de suprafata si din transportul perpetuu circula liber in aer, sub forma unei pulberi respirabile, purtata de curentii din zona. La randul lui, solul este grav afectat in situ, unde in timp s-a constatat calcarizarea stratului vegetal natural, afectand toate recoltele proprietarilor de terenuri din zonele adiacente. Exploatarea terenurilor arabile in parametri optimi a devenit o problema si din cauza cresterii temperaturii solului, mai ales vara, cand apare un fenomen de refractie provocat de mixtura rezultata intre apele pluviale si depunerile de calcar ce au format o pelicula la nivelul solului, care contribuie la incalzirea exagerata a acestuia. Astfel, in final, acest grav dezechilibru produs de "Lafarge-Romcim" a dus la inregistrarea de grave schimbari de metabolism ale organismului uman. Majoritatea locuitorilor din zona reclama disfunctii ale aparatului digestiv, care se finalizeaza cu aparitia unor boli cronice ale acestuia. Numarul crescatorilor de animale din zona s-a diminuat, la randul lui, din doua motive: productiile scazute de furaje obtinute de pe terenurile exploatate aflate in dezechilibru ecologic si din cauza factorilor influentati de poluare, aerul si apa. Intreaga activitate socio-economica care se desfasura normal pana acum catva timp a fost afectata, mai mult sau mai putin, de activitatea producatorului de ciment local.

"Lafarge" reabiliteaza!

In cazul "Lafarge-Romcim", investitorul francez a acordat, la solicitarea comunitatilor locale din Medgidia si Luminita-Corbu, un minim de investitii pentru protectia ecosistemelor din teritoriul administrat. "Lafarge" a facut un drum la exploatarea de la Luminita pe care-l uda, dar asta nu rezolva problema. In ultima vreme, insa, extinderea exploatarii la suprafata a rezervelor de calcar, mai ales in zona Luminita-Corbu, s-a facut fara reabilitarea ecologica a suprafetelor afectate. Cea mai noua informatie in acest sens o avem chiar de la Oficiul Judetean de Cadastru Constanta, unde o sursa din cadrul institutiei a declarat ca "Lafarge-Romcim" a solicitat in acest an extinderea suprafetei de exploatare cu inca 21 de hectare. Institutia a acordat avizul preliminar, urmand ca fabricantului de ciment sa i se dea "unda verde" de catre specialistii din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului. La ce va duce acest lucru? Probabil, la marirea numarului de terenuri agricole afectate de rezultatele activitatii de exploatare!

Incinta fabricii, prioritate pentru "Lafarge"

Pentru a obtine informatii direct de la sursa referitoare la masurile care se impun privind reabilitarea solurilor afectate de exploatatiile de zacamant de suprafata, am inaintat societatii "Lafarge-Romcim" un set de intrebari. Acestea faceau referire la refertilizarea si repunerea in circuitul arabil a terenurilor afectate de decopertarile in zonele de exploatare calcar, la cantitatea de emanatii de bioxid de carbon, la prevenirea poluarii apei, aerului si solului ca efect al depozitarii cocsului in aer liber si la utilizarea fosfogipsului in fabricarea cimentului si altor produse. Raspunsul a venit prompt, nefiind omisa nici una dintre intrebari, doar ca, pe alocuri, acesta era de o maniera pur formala si usor evaziva. A reiesit ca s-au facut investitii importante tocmai "pentru alinierea operatiunilor la exigentele Grupului Lafarge", axate pe trei directii: modernizarea procesului de fabricatie, a instalatiilor de filtrare, dar si eliminarea surselor potentiale de poluare. Luati pe rand, fiecare factor de mediu aer, apa si sol, "Lafarge" a specificat ca ar fi dus la indeplinire urmatoarele procese: reducerea emisiilor de pulberi la principalele surse sub limitele autorizate care au avut ca rezultat reducerea emisiilor de praf de la racitoarele de clincher ale cuptoarelor. Pentru factorul de mediu apa s-a lucrat la eliminarea singurei surse de ape uzate industriale prin schimbarea combustibilului de pacura cu cocs de petrol si gaze naturale. Reducerea consumului de apa prin modernizarea sistemului de apa potabila consta in separarea celor doua tipuri de ape, potabila de cea industriala. In privinta solului s-a urmarit inlocuirea depozitelor subterane de combustibil cu depozite aeriene, despre a caror etanseitate sau siguranta privind pierderile insa nu se pomeneste nimic. "Angajatii nostri sau vizitatorii ocazionali pot sa-si dea seama de imbunatatirile reale aduse aspectului vizual in incinta fabricii Medgidia", au declarat reprezentantii "Lafarge". Bine, bine, dar nu era vorba despre cum arata incinta fabricii Medgidia, ci despre terenurile alb-galbui din zonele invecinate carierelor, din cauza pierderilor de piatra de var in timpul transporturilor sau a pulberilor sedimentabile si respirabile transportate de curenti de aer sau prin alte mijloace si care sunt vizibile cu ochiul liber.

Repunerea in circuit a unor terenuri

"Lafarge" face caz de obtinerea licentelor de exploatare, care, conform legii, sunt conditionate de realizarea masurilor din programele de refacere a mediului, parte integranta, alaturi de Bilanturile de Mediu, a documentatiei care a fost depusa si aprobata de Ministerul Resurselor Naturale. Comunicatul spune ca: "Actiunile de scoatere din circuitul agricol sunt conditionate de obtinerea avizelor de mediu care impun masuri de refacere post-exploatare. De asemenea acordurile de mediu pentru exploatare impun masuri de refacere post-exploatare". Din cele prezentate cotidianului nostru, se pare ca singurele masuri luate care sa poata fi si in beneficiul populatiei locale ar fi un drum, despre care am mai pomenit, si redarea in circuit a opt hectare de teren la cariera de la Tasaul (Luminita I), iar pe o suprafata de 30 de hectare se deruleaza depunerea de loess.Un alt subiect pentru care producatorul il considera OK este fabricarea clincherului prin utilizarea combustibilului cocs de petrol, pentru care cantitatile anuale de emisii de bioxid de carbon sunt monitorizate in permanenta de specialistii "Lafarge". Si pentru a veni in sprijinul afirmatiei ca utilizarea clincherului nu este cancerigena, au mentionat ca siliciul din structura acestuia este fixat sub forma de oxizi in reteaua cristalina. Suntem de acord cu ei, dar problema incepe de la obtinerea clincherului prin prima etapa in care carbonatul de calciu, prin incalzire si pierderea aportului de apa, se descompune in oxizi de calciu si bioxid de carbon. Referitor la aceste observatii aduse in favoarea utilizarii clincherului, un reprezentant ONG a remarcat: "Domnule, n-om fi noi mari ingineri, dar formula chimica asa arata, ca se elibereaza CO2, iar daca asta nu-i bioxid de carbon, eu il respir!". Intorcandu-ne la investitiile pe care "Lafarge-Romcim" le-a facut pentru protectia mediului, valoarea totala a acestora este, pentru perioada 1998-2003, de circa 41 milioane dolari, incluzand investitia la atelierul de cocs. Din lista celor mai importante modificari tehnologice realizate in vederea imbunatatirii calitatii mediului s-a putut observa ca majoritatea au fost destinate retehnologizarii procesului de productie, mai precis pentru curtea proprie. Dar cum ramane cu terenurile arabile vatamate de materia prima care sta la baza unora dintre produsii finali care ies pe poarta fabricii? Opt hectare si o anumita cantitate de loess destinata pentru 30 de hectare nu inseamna repunere in circuit sau reabilitare!