Ce găsesc turiştii la mare? „Cuibul reginei" şi Muzeul Portului - două obiective turistice din Dana 0

Reprezentanţii Casei Regale din România şi-au construit reşedinţele la Marea Neagră, unde se relaxau şi socializau. Regina Elisabeta de Neuwied şi-a ridicat refugiul la capătul digului, în Dana 0.

„Cuibul reginei" era o casă mică, în formă de vapor, în care stătea vara. Regele Carol I locuia la reşedinţa din oraş, dar o vizita pe regina Elisabeta de Neuwied, care stătea de multe ori numai cu gărzile de onoare. Locul preferat al familiei regale se dă în folosinţă în jurul anului 1911. Clădirea avea la parter un loc în care stăteau gărzile. La etaj erau un salon de primire, dormitorul şi câteva camere. În plus, a fost proiectată o terasă foarte frumoasă deasupra mării, de unde regina, mai ales către bătrâneţe, îmbrăcată în alb, cu părul lung şi alb, ura vapoarelor care plecau în larg „Drum bun!" şi „Noroc!". În apropierea „Cuibului Reginei" s-a construit Farul Carol I, dat în folosinţă în 1913. În ianuarie 1927, „Cuibul" a fost devastat de un puternic incendiu. În anii '60, atunci când s-a pus problema extinderii digului şi construirii căii ferate, aproape jumătate din clădire a fost demolată. S-a modificat întreaga zonă a portului, iar pavilionul din port a suferit modificări importante. Doar până în anii '45-'46 s-a păstrat ce era original în reşedinţă. În perioada comunismului, „Cuibul" ajunge să fie magazie pentru depozitarea materialelor de construcţie. În 1996 a fost inaugurată forma actuală a clădirii, o copie relativ fidelă. Nivelul a fost înălţat. S-a păstrat poziţia clădirii care conduce şi acum vizitatorul către vechiul Far. Terasele nu mai sunt atât de ample precum odinioară şi nu mai au copertine. În plus, lipseşte pontonul din lemn. Cea mai importantă vizită la „Cuibul" Elisabetei a fost a ţarului Rusiei, Nicolae al II-lea, în iunie 1914.

„Cuibul reginei", transformat în muzeu

Din 1996, „Cuibul reginei" adăposteşte un muzeu. Expoziţia permanentă este organizată în ordine cronologică, din antichitate şi până în vremuri contemporane, şi reflectă istoria portului. Muzeul Portului oferă publicului imagini de epocă şi reproduceri după documente importante sau planuri de construcţie. În prima sală, dedicată istoriei antice şi medievale, pot fi văzute amfore greceşti şi romane, alături de imagini medievale. Pânzarul moldovenesc, de exemplu, este prezent pe o reproducere după o frescă dintr-o mănăstire bucovineană. În următoarea încăpere sunt prezentate începuturile istoriei moderne ale portului, cu diferitele planuri, trasate de arhitecţi români şi străini. Aflăm aici că portul a fost construit după un plan elaborat de I. B. Cantacuzino, dar modificat ulterior de Gheorghe Duca şi de Anghel Saligny. Tot în această sală se găseşte şi un birou de epocă, ce fusese luat de sovietici din port şi dus la Bucureşti, dar care a fost adus înapoi, pentru a fi expus. În a treia încăpere, vizitatorul are în faţă o frumoasă piesă de mobilier, care fusese de asemenea luată de către sovietici, dar a fost readusă la Constanţa pentru a fi expusă. În vitrina acestuia se pot vedea lucrări de epocă de referinţă pentru navigaţie şi pentru activităţile portuare. Ultimele două încăperi sunt dedicate perioadei interbelice şi celei socialiste. Din păcate, muzeul se află într-o zonă la care se ajunge destul de greu. În stânga Porţii 1, vizitatorul trebuie să meargă de-a lungul digului, fiind flancat pe partea dreaptă de mormane de gunoi. Ajungând la capăt, acesta are în faţă o clădire mică, dar cochetă şi primitoare, care ascunde multe lucruri interesante. Din cauza amplasării sale, muzeul este vizitat mai ales de cunoscători şi de turişti străini.

Cine a fost regina Elisabeta de Neuwied

Elisabeta de Neuwied (cunoscută ca Regina Elisabeta a României) a fost întâia regină a României, soţia lui Carol I Hohenzollern - Sigmaringen, primul rege român din renumita dinastie germană Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare. Maiestatea sa este de asemenea cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroană a artelor adoptase pseudonimul Carmen Sylva, iar ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor „Mama răniţilor".