Ce găsesc turiştii pe litoral? Mănăstirile judeţului Constanţa, loc de rugăciune şi pelerinaj

În ediţiile anterioare au fost prezentate biserici ortodoxe, romano-catolice, greceşti şi geamii ale cultului musulman din municipiul Constanţa. Astăzi vom continua cu mănăstirile judeţului Constanţa, care sunt cunoscute în toată ţara şi la care ajung credincioşii pentru a se ruga şi pentru a aprinde o lumânare.

Mănăstirea Adamclisi are hramul Sfântului Apostol Filip şi a fost înfiinţată în anul 2005. Mănăstirea este situată la circa un kilometru de cetatea Tropaeum Traiani, loc în care au fost descoperite moaştele a cinci sfinţi care au trăit în secolul al IV-lea. Alături de sfinţii mucenici de la Niculiţel şi Halmyris, martirii de la Adamclisi fac dovada unei intense vieţuiri creştine în vechea provincie Scythia Minor. Accesul către mănăstire se face pe DN Constanţa (61 kilometri) - Ostrov (60 kilometri), între localităţile Deleni şi Ion Corvin.

Mănăstirea Basarab se află între localităţile Valu lui Traian şi Poarta Albă. În anul 1957, în comuna Basarabi s-a descoperit într-un deal de cretă un ansamblu monahal datând din epoca daco-romană şi medievala (sec. IV-XI), format din sase bisericuţe rupestre, unice în ţară, o adevărată „lavra a peşterilor" din Dacia Pontica. Prin grija IPS Teodosie, această vatră de credinţă a prins din nou viaţă pe data de 4 noiembrie 2004, cu hramul Sfântului Teotim, episcopul Tomisului.

Punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Capidava s-a făcut în anul 2009. Şi la Capidava s-au descoperit oseminte de sfinţi martiri. O contribuţie importantă la construcţia noului aşezământ a avut-o obştea monahală de la Mănăstirea Sfântului Ioan Casian, în frunte cu stareţul Iustin Petre. Mănăstirea poartă hramul Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion. Lăcaşul de cult este situat la 59 de kilometri de municipiul Constanţa, în satul Topalu, comuna Capidava.

Mănăstirea Crucea a luat fiinţă pe data de 1 iulie 2005, construcţia bisericii începând în luna august a aceluiaşi an. Ridicat din lemn, în stil maramureşean, lăcaşul de cult a fost finalizat încă din anul 2007. Mănăstirea se află la 4 kilometri de şoseaua Constanţa - Hârşova şi este amplasată în vecinătatea unui izvor tămăduitor, care a şi dat hramul cel mare al mănăstirii „Izvorul Tămăduirii".

Schitul Deleni este construit pe unul dintre frumoasele dealuri de lângă comuna Deleni, la 700 de metri de drumul naţional DN3. Pe acelaşi drum naţional mai pot fi vizitate şi alte doua mănăstiri precum Peştera Sfântului Andrei şi Mănăstirea Dervent. Schitul Deleni a fost ridicat în anul 2003, prin donarea unei suprafeţe de 10 hectare de teren arabil de câtre familia Borchis Arhiepiscopiei Tomisului. Locul schitului Deleni a fost sfinţit în mai 2004, de către IPS Teodosie. Biserica din lemn a fost târnosită pe data de 7 septembrie 2008.

Mănăstirea Deleni este construită pe unul dintre frumoasele dealuri de lângă comuna Deleni. „Protectorul nostru este Maica Domnului. Hramul bisericii am ţinut să fie Hramul Naşterii Maicii Domnului, sărbătorită pe 8 septembrie. Am venit aici în vara anului 2003 sub ascultarea Înaltpreasfinţitului Teodosie", mărturiseşte ieromonahul Casiam Modoran.

Mănăstirea Dervent este unul dintre lăcaşurile religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc în care a propovăduit Sfântul Apostol Andrei. Denumirea de „Dervent", care înseamnă „lagăr", i-a fost atribuită datorită faptului că pe acele locuri exista o garnizoană a românilor. Mănăstirea atrage mii de oameni datorită minunilor care se spune că se petrec aici. Astfel, istoria locului spune ca aici au fost decapitaţi trei ucenici ai apostolului, pe locul execuţiei crescând trei cruci făcătoare de minuni, la care oamenii vin să caute alinare. Alte doua puncte de atracţie ale mănăstirii sunt icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum şi un izvor al tămăduirii din care, spune legenda, curge o apă cu puteri miraculoase.

Mănăstirea Dumbrăveni - în apropierea localităţii Dumbrăveni s-a descoperit un complex rupestru, format din mai multe morminte creştine şi o bisericuţă. Pentru a pune în valoare importanţa religioasă şi culturală a acestuia, în anul 2004 a fost înfiinţată, în imediata sa apropiere, o mănăstire de călugări, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Lăcaşul de cult este situat la 75 de kilometri de municipiul Constanţa.

Mănăstirea Histria a fost construită în vecinătatea cetăţii Histria, deoarece, conform părintelui stareţ Ioil, „istoricul este legat de această cetate, care a fost un centru creştin foarte dezvoltat, cu scaun episcopal, centru monahal, şi de şapte basilici paleocrestine. Am considerat că suntem datori să ridicăm un aşezământ monahal în memoria înaintaţilor noştri". Mănăstirea Histria a luat fiinţă pe 20 iulie 2004, piatra de temelie a bisericii mari fiind pusă trei ani mai târziu. De atunci au fost construite un corp de chilii şi altarul de vară. Hramul mănăstirii este Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul.