Ce pot vizita turiştii care vin la mare Rezervaţiile naturale de la Cheile Dobrogei şi pădurile Comorova şi Hagieni

La aproximativ 45 de kilometri de municipiul Constanţa, de-a lungul văii Casimcea, sunt situate Cheile Dobrogei, care reprezintă un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic şi speologic. Peisajele sunt de o frumuseţe rară: şanţuri naturale şi chei care brăzdează malurile abrupte ale văii, peşteri săpate în calcar din perioada jurasicului, care adăpostesc specii de plante deosebite, dar şi descoperiri arheologice importante (resturi de unelte şi chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau această zonă în epoca preistorică).

La ieşirea din oraşul Murfatlar se află rezervaţia Fântâniţa Murfatlar, care se înfăţişează sub forma unei pante relativ abrupte, calcaroasă, brăzdată de văiugi, cu o flora şi o faună de interes deosebit.

Pădurea Comorova este situată la Neptun. Între anii 1903 şi 1906 au fost însămânţate la Comorova peste 5 hectare de teren cu mai mult de un milion de puieţi de salcâm, glădiţă, frasin, dud, cais, castan, prun, oţetar şi stejar. Peste 100 de ani, un pâlc dintre stejarii brumării plantaţi la începutul secolului XX - circa 60 de exemplare pe o suprafaţă de 1,2 hectare, aflaţi la diferite vârste şi dimensiuni - a fost declarat rezervaţie naturală şi ocrotit de lege. Pădurea a fost populată spontan cu ţapi roşii şi căprioare, găinuşe şi cocoşi de munte, vulpi, iepuri, ulii şi alte vieţuitoare.

Pădurea Hagieni este localizată pe partea stângă a şoselei Mangalia - Albeşti şi reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean. Predominantă este pădurea naturală de tip submediteranean, cu bălţi si stepe pietroase, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri umbroase de diferite esenţe.

Peştera Movile a fost descoperita în 1986, lângă Mangalia. Peştera este unică în lume pentru ecosistemul descoperit în interiorul ei, separat complet de mediul exterior timp de circa 5,5 milioane de ani. În total, aici s-au descoperit 35 de specii complet noi care trăiesc într-un mediu foarte bogat în hidrogen sulfurat, cu o atmosferă foarte săracă în oxigen, dar bogată în dioxid de carbon şi metan.

O altă peşteră este la Limanu, nu departe de bătrânul Callatis. În afară de valoarea istorică, Peştera Limanu prezintă şi o deosebită importanţă speologică. Unii cercetători consideră că cel puţin o parte dintre galerii au fost în întregime săpate de om, în multe locuri fiind evidentă dăltuirea pereţilor. Datorita lipsei infiltraţiilor de apă de la suprafaţă, Peştera Limanu este complet lipsită de podoaba stalactitelor şi stalagmitelor. În afară de lilieci, în peşteră pot fi întâlnite întâmplător şi alte animale: şerpi, broaşte ţestoase, vulpi, dihori etc.

Rezervaţia de dune de la Agigea este singurul habitat de dune marine conservat pe litoralul românesc al Mării Negre şi care adăposteşte plante rare precum specia endemică ciucuşoara de nisip, cârcelul sau volbura de nisip. Dunele marine s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin situat la nord, unde astăzi se găseşte o parte a fostului lac Agigea. Dintre animalele ocrotite prin lege în rezervaţie se întâlneşte broasca-ţestoasă dobrogeană.

Acvatoriul litoral marin Vama Veche - 2 Mai este o rezervaţie ştiinţifică mixtă - zoologică şi botanică -, în care se întâlnesc numeroase exemplare din cele trei specii de delfini care trăiesc în Marea Neagră: delfinul comun, marsuinul şi afalinul. Este singura rezervaţie submarină de pe litoralul Marii Negre.