Cursuri pentru persoanele implicate in sistemul de adoptii din Romania

La Complex „Cocor" din staţiunea Olimp se desfăşoară, în perioada 17 - 20 iunie, cursul de pregătire cu tema „Ataşament şi relaţia copil - părinte adoptiv", organizat de Oficiul Român pentru Adopţii şi UNICEF. Cursul se adresează celor ce se ocupă de adopţii, directorilor şi directorilor adjuncţi ai Direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, dar şi organizaţiilor nonguvernamentale şi reprezentanţilor organizaţiei FOCUS România (care se ocupă de problema copiilor dispăruţi).

Invitaţii speciali ai cursurilor sunt Blaise Pierrehumbert, profesor doctor în psihologie la Universitatea din Lausanne, şi Blandine Ganter, psiholog în cadrul centrului L'espace adoption (Elveţia).

Bogdan Panait, secretar de stat din cadrul Oficiului Român pentru Adopţii, a prezentat principalele propuneri legislative ce vor fi înaintate Guvernului spre aprobare, menite să îmbunătăţească sistemul adopţiilor în România. Printre acestea se numără proiectul viitoarei Legi a Adopţiei, aflată în prezent în plin proces de evaluare, dar şi o Hotărâre de Guvern prin care se doreşte înfiinţarea unor birouri „unice" acreditate la nivelul fiecărei direcţii de asistenţă socială, precum şi o ordonanţă de urgenţă ce va sta la baza înfiinţării unui corp de control al Oficiului Român pentru Adopţii.

În prezent, în România, numărul copiilor adoptaţi este de circa 1% din minorii aflaţi în sistemul de ocrotire socială şi mai puţin de jumătate faţă de nivelul cererilor venite din partea familiilor ce doresc să adopte. Procesul de adopţie poate dura între 1 şi 1,3 ani, cu o perioadă post-adopţie de 2 ani. În 2008 au fost adoptaţi 997 copii, în timp ce numărul solicitărilor a fost de peste 2.500. În judeţul Constanţa, numărul adopţiilor este de 2-3 cazuri pe lună.

Ca un fapt îmbucurător, după cum afirmă directorul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, Petre Dinică, au început să apară şi cereri pentru adoptarea unor copii cu „probleme", de la boli neurologice şi ADHD, până la copii cu vârste ceva mai mari, de peste 12 ani.