Depistarea cancerului profesional, o problema nationala

Specialistii in domeniu se intalnesc, zilele acestea, pentru a gasi solutiile optime * In tarile dezvoltate, factorii cancerigeni ocupationali continua sa reprezinte a patra cauza majora de cancer, dupa fumat, dieta, obezitate si viata sedentara * Din totalul cazurilor depistate anual cancerul profesional reprezinta cel putin 4% * In Romania, dintr-un total de 42.907 cazuri anuale, 1716 se datoreaza profesiei * In tara noastra se incearca si prevenirea riscurilor cauzate de azbest * Directiile de sanatate publica trebuiau sa urmareasca si sa transmita date legate de acest aspect * Doar 50% dintre directii au facut astfel de raportari

Institutul de Sanatate Publica organizeaza, zilele acestea, o masa rotunda in cadrul careia se va dezbate problematica referitoare la cancerul profesional. Cancerul pentru care se poate dovedi o legatura directa cu expunerea la un agent cancerigen de la locul de munca este considerat cancer profesional. Pentru ca aceasta legatura sa fie si cauzala, agentul cancerigen trebuie sa fi actionat un timp suficient. Actiunea agentului cancerigen trebuie sa se fi produs cu mult timp inaintea declansarii bolii. Majoritatea studiilor epidemiologice de specialitate se concentreaza pe determinarea unei relatii doza-efect in cazul agentilor cancerigeni profesionali, dar rezultatele sunt foarte diferite, de multe ori contradictorii. In prezent, se stie foarte sigur ca, in tarile occidentale avansate, factorii cancerigeni ocupationali continua sa reprezinte a patra cauza majora de cancer, dupa fumat, dieta, obezitate si viata sedentara, in ciuda investitiilor majore in domeniul controlului si securitatii mediului de munca. Din totalul cancerelor aparute anual la ambele sexe, cancerul profesional reprezinta cel putin 4%. Dintr-un total de 1759.306 cazuri de cancer care apar in fiecare an in Europa, 70.000 sunt datorate factorilor cancerigeni profesionali. In Romania, dintr-un total de 42.907 cancere incidente anual, 1716 se datoreaza profesiei. Daca se iau in considerare si localizarea cancerului, respectiv sexul, estimarile privind numarul de cancere profesionale care ar trebui declarate in Romania sunt 5-10 cancere profesionale ale pleurei, 600-900 cancere profesionale ale plamanului, 100-150 cancere profesionale de vezica urinara, 20-30 cancere profesionale sinusale, 20-30 cancere profesionale laringiene si 80-120 leucemii profesionale. In realitate, in Romania au fost declarate doar patru cazuri de cancer profesional in perioada 2000-2003. Cauzele cele mai importante ale acestei grave subestimari sunt lipsa de informare a medicilor cu privire la aceasta entitate patologica, lipsa de interes pentru declararea cancerului profesional atat din partea medicului, cat si din partea pacientului, lipsa de informare a angajatilor, dar si a angajatorilor, cu privire la factorii profesionali cancerigeni si lipsa unor mijloace eficiente de control al nivelului de risc. Rezultatele unui studiu desfasurat in Bucuresti intre 1998-2003 arata ca numai pentru cancerul pulmonar, 72 dintr-un total de 181 cazuri, ceea ce reprezinta 40%, au intrunit criteriile de profesionalitate. Rezolvarea acestor probleme se poate realiza prin intermediul reglementarilor legislative. Pe parcursul desfasurarii mesei rotunde specialistii vor incerca sa identifice solutiile optime ce pot fi aplicate pentru depistarea cancerului profesional. Organizatorii spera ca, la sfarsitul acestei discutii despre epidemiologia cancerului profesional, sa identifice problemele fiecarei categorii de specialisti prezenti si sa gaseasca raspunsuri imediate sau sa stabileasca strategii de rezolvare pentru ele.

Probleme cauzate de azbest

Ministerul Sanatatii a implementat un program national de prevenire a riscurilor cauzate de azbest. Obiectivele au avut in vedere reducerea nivelului de expunere, identificarea expusilor profesional si perfectionarea tehnicilor de diagnosticare a afectiunilor cauzate de azbest si in special a mezoteliomului pleural. In urma cu doi ani au fost emise noi reglementari referitoare la protectia lucratorilor expusi la azbest ca urmare a transpunerii Directivei europene in legislatia romaneasca. Astfel, s-au stabilit prioritatile de actiune pentru directiile de sanatate publica, respectiv identificarea lucratorilor expusi, monitorizarea expunerii profesionale la azbest, dezvoltarea tehnicilor de identificare precoce si perfectionarea personalului medical pentru corecta diagnosticare a afectiunilor cauzate de azbest si realizarea de activitati comune cu inspectia muncii. O buna identificare a efectelor asupra starii de sanatate la nivel national este importanta pentru atentionarea factorilor de decizie, dar si a practicienilor. Din pacate, numai 50% din DSP-uri au raportat indicatorii solicitati din cadrul programului.