O mie de hectare aduse din condei la Harsova

Finantare pentru refacerea zonelor inundate

# Datele statistice ale localitatii par a se modifica de la o zi la alta * In timp ce in documente, orasul Harsova apare a avea 6782 de hectare de teren arabil, primarul Chirita a raportat la Guvern cu aproape o mie in plus * Pe de alta parte, desi Harsova are 652,74 hectare pasune arabila, administratia locala a raportat ca in aprilie a fost inundata o suprafata de sapte sute de hectare pasune * In sedinta de guvern din luna iunie s-a aprobat alocarea celor 5,41 de miliarde de lei pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse in Harsova

Calamitatile naturale care s-au abatut asupra judetului Constanta in ultimele luni reprezinta un avertisment pentru oameni precum si pentru autoritati. Cu toate ca astfel de evenimente se inregistreaza tot mai des in ultima vreme, aproape de fiecare data auzim acelasi refren din partea celor care ar putea sa ia masuri de prevenire a dezastrelor: "am fost luati prin surprindere". Scenele televizate surprinse in zonele distruse de inundatii sau furtuni, imaginile nenumaratelor localitati invadate de ape sau, pur si simplu, spulberate de alte urgii ar trebui sa puna toata lumea pe ganduri. Asemenea nenorociri s-au tot extins in ultimii ani, iar frecventa lor continua sa creasca. In opinia unor specialisti, actele naturii nu sunt in mod inerent dezastruoase. Uraganele, tornadele, incendiile, inundatiile sunt in esenta simple fenomene ale naturii. Ele devin calamitati doar cand se rasfrang asupra oamenilor. Cu cat este mai extinsa zona expusa pericolelor, cu atat mai dezastruoase sunt consecintele. Dezvoltarea durabila a unui oras ofera o mai mare siguranta oamenilor. Pentru unele comunitati, singura solutie este relocalizarea, adica mutarea definitiva de pe actualul amplasament, din vaile inundabile, fuga din fata amenintarilor naturii.Date umflateAdministratia locala Harsova pare a fi foarte preocupata de eliminarea efectelor inundatiilor care au lovit orasul in primavara. Primarul Ionel Chirita spunea ca va primi de la Guvern, ca de altfel toate localitatile afectate de revarsarea Dunarii, sumele necesare. "Cu banii pe care ii vom primi se vor reface strazile distruse de ape si vom consolida digul care apara localitatea cand cresc cotele fluviului", declara Ionel Chirita.In contextul dat, la distanta de cateva luni dupa ce orasul Harsova a fost cuprins de ape, administratia locala a intocmit o adresa pe care a inaintat-o Guvernului si in baza careia s-au aprobat alocarea a 5,41 de miliarde de lei pentru recuperarea pagubelor inregistrate. Pana aici nimic anormal. Numai ca studiind datele privind fisa localitatii apar unele inadvertente. Daca in datele inregistrate la Institutul National de Statistica pe data de 5 aprilie 2005, Harsova apare a avea 6782 de hectare teren arabil si 99 de hectare de pasuni, in documentele transmise Guvernului apare cu totul altceva. Pe de alta parte, pe site-ul Primariei Harsova se precizeaza ca "din suprafata agricola de 7.445 hectare, 652,74 sunt pasune arabila si 139,77 hectare pasune naturala", ceea ce ar insemna ca pasunea in localitate a crescut vazand cu ochii. Astfel, in adresa emisa de Inspectoratul pentru situatii de urgenta "Dobrogea" privind situatia pagubelor produse in localitati ale judetului Constanta in urma inundatiilor, Harsova apare a avea ca zona inundata 1800 de hectare de teren arabil - culturi si 700 de fanete.