Organismele modificate genetic isi fac loc in alimentatie

Amenintare pentru agricultura

# Desi legislatia prevede acordul populatiei in ceea ce priveste introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, putini oameni sunt constienti ca alimentele pe care le consuma sufera ample procese organice

La nivel mondial exista o campanie sustinuta a organizatiilor nonguvernamentale care se pronunta impotriva organismelor modificate genetic. Cunoscute sub denumirea OMG, acestea sunt recunoscute de catre specialisti ca avand riscuri majore pentru mediu, provocand reducerea biodiversitatii prin inlocuirea speciilor native. "Conservarea biodiversitatii reprezinta in perioada actuala una din problemele importante la nivel international, iar modificarile genetice ale alimentelor impun cu stringenta necesitatea reevaluarii situatiei diversitatii ecologice atat la nivel de specie, cat si la nivel de asociatii de organisme", a declarat conf. univ. dr. Mihail Skolka, coordonator al Centrului de Documentare pentru Studiul Biodiversitatii din Constanta. Centrul de Documentare pentru Studiul Biodiversitatii (CDSB) a fost infiintat in anul 2000, in cadrul unui contract intre Facultatea de Stiinte ale Naturii din cadrul Universitatii Ovidius si Agentia de Protectie a Mediului Constanta, iar unul dintre obiectivele specifice este colaborarea cu autoritatile locale, cu organizatii nonguvernamentale si cu mass-media in vederea constientizarii publicului larg asupra problemelor pe care le ridica conservarea biodiversitatii. Medicii au remarcat, de altfel, ca principalele griji referitoare la siguranta alimentelor care contin derivate modificate genetic se concentreaza asupra aspectelor care tin de testele analitice existente si a bazelor de date continand substante toxice naturale sau nutrientii prezenti in alimentele conventionale. Astfel, ingineria genetica poate influenta in mare masura toxinele, alergentii sau nutrientii din alimente. Desi Ministerul Mediului desfasoara ample programe de educare si constientizare a publicului, organismele modificate genetic au inceput sa reprezinte deja o amenintare si pentru agricultura romaneasca. Intrucat comertul si concurenta libera se bucura de o importanta aparte in Europa, principiile traditionale care promovau produsele locale si hrana organica vor avea de suferit. Desi cetatenii europeni s-au pronuntat impotriva OMG, iar statele membre nu au ajuns la un consens, Comisia Europeana a decis sa revina asupra hotararilor luate in 1999 si sa autorizeze vinderea de porumb special modificat genetic. In Romania, primul document oficial care cuprindea lista de seminte modificate genetic ce puteau fi cultivate a aparut in 1998. Din aceasta lista faceau parte 12 hibrizi, la cartofi, sfecla de zahar si porumb. Un an mai tarziu, au aparut pe lista si semintele de soia. Initial, a fost cultivata o suprafata de 15.500 hectare cu soia, pentru cartof si porumb efectuandu-se doar anumite testari pe suprafete foarte reduse. Imediat, soia modificata genetic s-a impus in preferintele fermierilor, astfel ca, in prezent, aproape 80% din suprafata cultivata cu soia in 30 de judete se bazeaza pe seminte modificate genetic. Romania a implementat Directiva 18/2001/CE CEE privind introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic. Transpunerea prevederilor comunitare a fost realizata prin adoptarea Legii 214/2002, pentru aprobarea OUG nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne. Printre prevederile legislative apare si obligativitatea participarii publicului in luarea deciziilor privind acceptarea OMG pe piata. Agentia de Protectia Mediului si Grada de Mediu au obligatia sa realizeze controlul conformitatii autorizatiei emisa de MMGA.