Profesorii din Constanta sunt acuzati de stagnarea dezvoltarii invatamantului

Inspectoratul Scolar a gasit tapul ispasitor

Dintr-un raport efectuat de ISJ a reiesit ca profesorii nu se implica in dezvoltarea metodelor educative * Cursurile de perfectionare sunt facute din obligatie * Metodele de predare-invatare au ramas aceleasi # Invatatul bazat pe reproducere este cea mai folosita metoda * La nivel managerial, raportul a evidentiat lipsa de preocupare a conducerii unitatilor scolare in vederea efectuarii instruirii practice in conditiile activitatilor reale * Achizitionarea de material didactic a fost scoasa din lista preocuparilor conducerilor scolilor

In fiecare an, la inceputul semestrului al doilea, inspectoratul prezinta un raport al activitatilor desfasurate, care dezvolta si lacunele cu care se confrunta invatamantul preuniversitar. Raportul de anul acesta releva o situatie grava, mai exact lipsa implicarii si a interesului cadrului didactic pentru dezvoltarea metodelor educative. Concluzia la care s-a ajuns in urma unor inspectii in unitatile scolare este ca, desi Inspectoratul Scolar isi face datoria, profesorii sunt imuni la proiectele si strategiile propuse de minister. Cadrele didactice participa periodic la tot felul de cursuri de formare si perfectionare, insa numai din obligatie. Profesorul foloseste in continuare metodele traditionale de predare, elevul este la fel de plictisit, iar implicarea parintilor exista numai in documentele directorilor. La nivel managerial, conducerile nu fac exces de zel, reclamatiile ajungand la inspectorat sau la minister.Inspectoratul Scolar Judetean Constanta a realizat un raport de activitate pentru semestrul I al anului scolar 2002/2003, vizandu-se implinirile si nereusitele institutiei. Astfel, au fost realizate o serie programe pentru pregatirea si sprijinirea cadrelor didactice si a elevilor, inspectii scolare, simpozioane si au fost elaborate propuneri pentru Ministerul Educatiei si Cercetarii in ceea ce priveste proiectul noii legi a invatamantului si finantarea sectorului preuniversitar. La capitolul "insuficiente", raportul prezentat a fost realizat in urma vizitelor efectuate de catre inspectori in teritoriu. In cursul semestrului trecut au fost efectuate inspectii la 184 de unitati scolare si la 183 de gradinite, la care s-au adaugat alte 472 de inspectii speciale. S-a observat ca, in general, cadrele didactice si directorii manifesta un interes scazut pentru autodotare specifica, pentru diversificarea, imbogatirea si folosirea curenta a materialelor didactice. Conform aceluiasi raport a mai reiesit ca, desi se organizeaza periodic cursuri de formare si perfectionare pentru profesori in vederea dezvoltarii metodei de predare la clasa si, implicit, a relatiei cu elevii si parintii, cadrele didactice nu par interesate de activitatile inspectoratului. Profesorii continua sa utilizeze vechile metode de predare si invatare, "intr-un spatiu fizic imuabil, steril si monoton". Mai mult, ei continua sa se cantoneze la nivelul cunostintelor reproductibile, limitand expresia constiintei personale. Ca urmare, atat elevii, cat si profesorii sunt dezinteresati pentru procesul didactic, tocmai datorita acestei maniere traditionale de predare a lectiilor. Desi conceperea unor materii optionale a devenit o strategie de dezvoltare a invatamantului, se pare ca profesorii nu tin cont de acest lucru. In loc sa fie elaborate noi discipline care sa trezeasca interesul elevului, cadrele didactice apeleaza la extinderi si aprofundari ale unor materii care sunt deja studiate la clasa. De asemenea, s-a constatat o insuficienta in proiectarea si organizarea activitatilor educative, extracurriculare si sportive. Inspectoratul Scolar atrage atentia necesitatii dezvoltarii unei oferte educationale care sa fie adaptata la reala situatie economica. O alta problema a fost constatata la nivel managerial, directorii dovedindu-se, de cele mai multe ori, incapabili sa previna sau sa detensioneze starile conflictuale. O dovada a acestui fapt o reprezinta numarul mare de reclamatii sosite pe adresa inspectoratului si a ministerului. Tot la nivel managerial, raportul a evidentiat lipsa de preocupare a conducerii unitatilor scolare in vederea efectuarii instruirii practice in conditiile activitatilor reale. Aceeasi analiza efectuata de inspectorat a scos la iveala lipsa unei colaborari eficiente intre cadre didactice si parinti. In general, profesorii nu solicita ajutorul si nu acorda sprijin parintilor, care sunt "vazuti ca un public, cu doar, eventual, un cuvant de comentare si apreciere a actului educativ". Se pare ca structurile regulamentare, cum sunt Consiliul reprezentativ al elevilor si Consiliul parintilor, exista doar cu numele, membrii acestor comisii fiind mai rar implicati in activitatile educative. Un alt aspect negativ reliefat in acelasi raport a fost insuficienta preocuparii pentru dezvoltarea unei culturi antreprenoriale a scolilor si atragerea de venituri extrabugetare prin serviciile oferite comunitatii sau microproductie scolara. Desi prevazuta in legislatia in vigoare ca o sursa importanta de finantare complementara, activitatea extrabugetara a inregistrat o diminuare semnificativa, datorata in special incasarii acestor venituri la nivelul primariilor si imposibilitatii utilizarii lor de catre unitatile scolare. Conform aceleiasi analize, s-a constatat faptul ca a fost neglijata achizitionarea de material didactic si carti legate direct de procesul de invatamant. Purtatorul de cuvant al ISJ, Liliana Timofte, a precizat ca, pentru perioada urmatoare, inspectoratul intentioneaza dezvoltarea planului managerial si imbunatatirea calitatii nivelului de educatie.