S-au reluat discuţiile despre Canalul Dunăre-Bucureşti

Pe 2 august a.c. s-a desfăşurat şedinţa Comisiei Interministeriale. În cadrul întâlnirii s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru proiectul „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe", cu o durată de realizare a execuţiei lucrărilor de cinci ani. Documentaţia tehnico-economică a fost avizată în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Investiţia va fi finanţată din surse legal constituite, fonduri externe, credite şi în completare de la bugetul de stat.

Ca valoare, studiul „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe" se ridică la 7.501.841 de lei şi se încadrează atât în politica de dezvoltare a reţelei de transport fluvial a Uniunii Europene, cât şi în politica Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii de a alinia sistemul naţional de transport la cel european.

Prin realizarea lucrărilor pentru „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe" se vor atinge mai multe obiective. Prin legarea municipiului Bucureşti cu fluviul Dunărea, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană, ceea ce va permite legǎtura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre orăşeneşti europene precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam. De asemenea, va fi posibil accesul direct la portul maritim Constanta, iar prin canalul Rhin - Main - Dunăre la reţeaua europeană de căi navigabile, dar şi producerea a aproximativ 126 GWh/an energie electrică regenerabilă în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor.

Prin execuţia obiectivului de investiţii, vor fi apărate de inundaţii 11 localităţi, aproximativ 9.797 de gospodării individuale şi până la 50.000 ha teren, 378 km de drumuri, 5 km de cale ferată şi 126 de obiective socio-economice.

Se va crea posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea apei necesare pentru irigarea în perspective a unor suprafeţe de teren agricol însumând până la 150 mii ha şi se vor putea realiza sisteme de desecări-drenaje şi eliminarea excesului de apă de pe o suprafaţă de până la 30 mii ha.