Spitalele vor face parte din reteaua planificata de servicii

Ministerul Sanatatii a lansat Strategia de reforma a sistemului serviciilor de sanatate

Din acest an, va incepe realizarea planurilor de dezvoltare a serviciilor medicale la nivel judetean * Fiecare comunitate locala va trebui sa realizeze un plan de dezvoltare a serviciilor de sanatate, pe care sa il propuna autoritatilor centrale * Prin aceasta strategie se va obtine un echilibru intre serviciile spitalicesti, asistenta in ambulatoriu, serviciile de spitalizare de zi si serviciile de asistenta primara, incluzand medicina de familie, ingrijirile de domiciliu, ingrijirile comunitare si alte servicii non-spitalicesti * Spitalele vor deveni centre destinate furnizarii unor servicii specializate, utilizand tehnologie avansata, cat si centre de educatie si cercetare

Ministerul Sanatatii a lansat ieri, la hotel "Riviera" din Mamaia, Strategia de reforma a sistemului serviciilor de sanatate, manifestare la care au participat ministrul Ovidiu Branzan, presedintele CNAS, Cristian Celea, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Famacistilor, Dumitru Lupuleasa, membrii comisiilor de specialitate din Parlament, reprezentantii Ordinului Asistentilor Medicali si numeroase cadre medicale din intreaga tara. Din judetul Constanta au fost prezenti presedintele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, Victorian Pastila, directorul adjunct Mihaela Vranceanu si directorul adjunct al Directiei de Sanatate Publica Judeteana, Mihaela Dinisov. Anul acesta este pentru prima oara in ultimii 14 ani cand sistemul de sanatate romanesc beneficiaza de o viziune pe termen lung si, mai mult, de o "foaie de parcurs" care contine pasi clari care trebuie respectati, in urmatorii cinci ani, pentru imbunatatirea calitatii serviciilor medicale. In cadrul reuniunii de ieri s-a discutat foarte mult despre acest proiect, care a fost realizat cu ajutorul consultantilor de la firma germana GVG (Gesellschaft f=FCr Versicherungwissenschaft und - gestaltung) si in colaborare cu Banca Mondiala si care arata practic de unde plecam si unde vrem sa ajungem in sistemul de sanatate in urmatorii zece ani. Potrivit celor declarate de catre ministrul Sanatatii, Ovidiu Branzan, documentul are in vedere planificarea resurselor umane si financiare in sistemul de sanatate de la nivel judetean la nivel national, precum si rationalizarea serviciilor medicale oferite populatiei. Strategia va urmari cateva obiective concrete: scaderea presiunii pe spitale prin dezvoltarea ambulatoriului integrat in aceste unitati, scaderea perioadei de spitalizare si dezvoltarea serviciilor alternative extraspitalicesti. Acest lucru va fi realizat prin dezvoltarea sistemului de ingrijiri la domiciliu, spitalizarea de o zi, extinderea serviciilor de asistenta primara, transferul paturilor de la bolnavii acuti catre bolnavii cronici.

Mai multe centre medicale multifunctionale

Ministrul a mai declarat ca, asa cum este prevazut in normele europene, "in 2014 va exista o rata a paturilor de 4,3 paturi/1.000 de locuitori (cu exceptia paturilor de nou-nascuti) in comparatie cu rata de 7,1 paturi/1.000 de locuitori in 2001, cresterea progresiva a sumelor alocate sanatatii pana la nivelul minim de 6% in trei ani, extinderea sistemului DRG (plata serviciilor pe caz rezolvat)". Ca o noutate, din acest an, va incepe realizarea planurilor de dezvoltare a serviciilor medicale la nivel judetean. Asadar, fiecare comunitate locala va trebui sa realizeze un plan de dezvoltare a serviciilor de sanatate, pe care sa il propuna autoritatilor centrale. Branzan a precizat ca, in urmatorii ani, un rol important il vor reprezenta centrele de sanatate multifunctionale, care sunt structuri noi, flexibile care vor asigura asistenta medicala predominant in mediul rural. "Ministerul Sanatatii are in proiect realizarea in acest an a unor astfel de unitati", a mai declarat Ovidiu Branzan. Referitor la noile structuri, acestea vor fi finantate de la bugetul de stat si se vor afla, ca forma de organizare, intre centrele de sanatate si centrele medico-sociale. "Sunt multe locuri in tara, mai ales in mediul rural, pe care nu reusim sa le acoperim din punctul de vedere al asigurarii serviciilor de sanatate. In aceste zone, ne gandim sa infiintam niste centre flexibile, adaptate nevoilor oamenilor din zona respectiva. Ele pot avea ambulatoriu, stationar de zi, o ambulanta, un centru medico-social, centru de permanenta sau, eventual, o sectie de specialitate. Doresc ca aceasta strategie sa reprezinte un drum sigur spre servicii mai bune pentru oamenii bolnavi si cei sanatosi deopotriva. Inainte de a o prezenta Guvernului Romaniei spre aprobare, intentionez sa o discut si cu reprezentantii OMS, care mi-au promis un punct de vedere peste cateva saptamani". In concluzie, strategia reformei serviciilor de sanatate este rezultatul deciziilor de ordin strategic luate de-a lungul mai multor ani si include urmatoarele materiale: activitatea de dezvoltare a strategiei din 1998 (baza pentru imprumutul Bancii Mondiale), agenda reformei sistemului de sanatate initiate de Guvernul Romaniei in 2002, strategia nationala de rationalizare a serviciilor spitalicesti din ianuarie 2003 si proiectul GVG de planificare si reglementare a sistemului de servicii de sanatate. Strategia descrisa in cadrul intrunirii de ieri este armonizata cu Strategia Nationala de Rationalizare a Serviciilor de Sanatate a Ministerului Sanatatii, elaborata in luna aprilie a acestui an cu contributia Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate, constituind baza recomandarilor catre Guvernul Romaniei pentru adoptarea strategiei. Strategia de rationalizare a serviciilor de sanatate are la baza urmatoarele principii: imbunatatirea accesului populatiei la serviciile de sanatate, imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate si imbunatatirea eficientei serviciilor de sanatate.

Finantarea spitalelor va fi redusa semnificativ

Aceasta strategie va contribui la imbunatatirea substantiala a calitatii serviciilor spitalicesti si la extinderea serviciilor non-spitalicesti, cum ar fi serviciile de asistenta primara. Astfel, se va obtine un echilibru intre serviciile spitalicesti, asistenta in ambulatoriu, serviciile de spitalizare de zi si serviciile de asistenta primara, incluzand medicina de familie, ingrijirile de domiciliu, ingrijirile comunitare si alte servicii non-spitalicesti. Ca urmare, numarul spitalelor si al paturilor de spital finantate va fi redus semnificativ in comparatie cu cel existent la sfarsitul anului 2002. Astfel, spitalele vor face parte din reteaua planificata de servicii, vor furniza servicii de sanatate doar pentru acuti si cronici, vor fi mai bine dotate cu echipament si personal si vor furniza servicii spitalicesti moderne si eficiente care sa fie integrate corespunzator cu servicii cuprinzatoare de asistenta primara. Spitalele vor deveni centre destinate furnizarii unor servicii specializate, utilizand tehnologie avansata, cat si centre de educatie si cercetare. In plus, in cadrul spitalelor se va inregistra un numar mai mic de internari decat in prezent, iar pacientii tratati in spitale vor fi cazuri mai complexe care nu pot fi rezolvate eficient la nivelul serviciilor comunitare. Resursele suplimentare semnificative, eliberate prin rationalizare si redistribuire de la serviciile spitalicesti existente, vor fi utilizate pentru extinderea serviciilor de asistenta primara cuprinzatoare si implementarea unor proceduri spitalicesti moderne, cum ar fi asistenta in ambulatoriul integrat si chirurgia de o zi. Aceste resurse, precum si alte resurse noi care urmeaza a fi identificate pot constitui o sursa de finantare pentru reforma in domeniul conducerii si managementului, finantarii, resurselor umane si echipamentelor care trebuie sa insoteasca rationalizarea serviciilor de sanatate.