Chin fara sfarsit pentru sinistratii din Tuzla

Locuitorii comunei, carora inundatiile le-au distrus gospodariile in toamna lui 2005, au din nou ghinion * Casele ridicate de autoritati s-au umplut de igrasie, tocurile ferestrelor au ruginit, iar tabla de pe casa abia se mai tine * Problema cea mai mare este condensul * Peretii tuturor camerelor au fost impanziti de igrasie, iar varul a inceput sa cada * Teama cea mai mare a oamenilor este ca nu cumva copiii sa li se imbolnaveasca * Locatarii spun ca mai au mult de investit pentru a-si asigura un trai decent in locuintele primite de la stat * Problema este ca oamenii nu vor sa renunte nici la terenurile din zona inundabila * In casele pe care le-au parasit cu doi ani in urma, locuiesc astazi parintii lor sau copiii, pentru ca locuintele ridicate de autoritati sunt neincapatoare * Primaria sustine ca a facut tot ce i-a stat in putinta pentru ca sinistratii sa aiba un acoperis deasupra capului si da vina pe Guvern ca nu a alocat fonduri suficiente pentru cumpararea unor materiale de constructii mai de calitate * Pare o ironie a sortii, insa, cei carora inundatiile le-au distrus casele in 2005, se confrunta acum cu noi probleme * Una dintre ele - igrasia, care le-a impanzit si noile locuinte ridicate de stat

Au un an de cand s-au mutat in noile case, iar problemele abia incep sa apara pentru sinistratii din Tuzla. Autoritatile s-au batut cu pumnul in piept ca le vor da locuintele la cheie, insa, odata mutati in case oamenii au constatat cu amaraciune ca nu este nici pe departe asa si ca trebuie sa faca tot felul de cheltuieli pentru a-si asigura un trai decent. Unii au bani sa investeasca in locuinta primita de la stat, insa, cei mai multi nu. La marginea cartierului nou al localitatii, sunt asezate pe doua siruri casele ridicate de autoritati pentru cei ramasi fara locuinte in toamna anului 2005. Se vede ca sunt case noi, insa, la o privire mai atenta se observa ca au fost construite fara migala si cu fonduri putine. Nu au cum sa se planga pentru ca cei pe care i-au votat le inchid imediat gura, spunandu-le ca au noroc ca au primit chiar si-atat. Problema cea mai mare este condensul. Peretii tuturor camerelor au fost impanziti de igrasie. Desi majoritatea locatarilor au zugravit cand s-au mutat in noile locuinte, odata cu venirea frigului varul de pe pereti a inceput sa se coscoveasca. Oamenii traiesc un adevarat cosmar pentru ca sunt nevoiti sa stearga zi de zi umezeala de pe ziduri pentru a nu li se umple toata casa de mucegai. Le este teama ca nu cumva copiii sa li se imbolnaveasca. Locatarii sustin ca totul se intampla din cauza geamurilor care nu sunt termopane, ci din sticla. In plus, tocurile ferestrelor au inceput sa rugineasca, iar tabla de pe casa ar putea fi smulsa de o pala mai puternica de vant din cauza ca nu a fost bine fixata de muncitori. "Arata a geamuri termopane, dar nu sunt. Cred ca se face umezeala si din cauza ca este un singur geam si nu doua. Cine a avut posibilitatea si-a pus in doua straturi, cine nu a ramas cu unul singur", ne-a declarat Niculina Izotof, in varsta de 69 de ani.

"Nu mai am putere..."

Femeia s-a plans ca are o pensie mica, de doar 190 lei pe luna, pe care nu stie cum sa o imparta ca sa poata supravietui. "Ce sa-ti iei dintr-o pensie vai de ea? Sa-ti iei medicamente, alimente, ca sa poti sa traiesti, sau sa te apuci sa cumperi ce ai nevoie prin casa? Eu, la 70 de ani, mai am putere sa o iau de la zero si sa-mi iau lucruri pe care le iei intr-o viata de om?!", a spus Niculina Izotof. Femeia este inca afectata de tragedia prin care a trecut. Si-a adus aminte cum intrase in panica dupa ce a vazut ca apa ii inghite gospodaria si cum cainele din curte, un ciobanesc german pe care-l mai are si acum, a salvat-o. "El m-a salvat din apa. Daca nu era el sa ma apuce de vesta, cred ca acum nu mai eram", a mai spus tanti Niculina.

Un licar de... spirit intreprinzator

Printre cele 13 case sunt unele si mai rasarite, imprejmuite cu gard, cu alei din beton in curte si alte mici anexe, bucatarii, soproane, cotete etc. Una dintre gospodariile mai de frunte este cea a familiei Parvu, care a incropit si o afacere. Vinde butelii cu gaz metan pentru vecini. Locuinta, despre care ulterior aflam ca apartine unui consilier local, are pana si Internet. "Ne-au pus pana si pe Internet! Sa vii sa-ti arat casa ta cand era in constructie!", si-a invitat Florica Parvu, stapana casei, o vecina. Peretii din casa familiei Lovin sunt coscoviti in mare parte. Stapana casei spune ca ar fi vrut sa zugraveasca din nou pentru ca nu mai suporta mirosul de mucegai din casa, insa, nu o poate face din cauza apei care se scurge in continuu pe pereti. Desi au avantajul ca sunt feriti de riscul inundatiilor, proprietarii caselor spun ca au alte dezavantaje. "La noi posta nici nu ajunge. Trebuie sa mergem singuri pana in centru sa ne ridicam pensia pentru ca postasii nu vin pana aici, pe motiv ca se tem de caini. Dar ce caini, ca ii tinem legati. La fel si cu painea. Ca sa-ti iei o paine ai de mers. Noi, de obicei, cumparam paine pentru cel putin doua zile", a mai spus una dintre gospodine.

Primarul se scuza: "Am facut tot ce-am putut"

Am stat de vorba si cu primarul comunei Tuzla pentru a-i aduce la cunostinta problemele cu care se confrunta proaspetii proprietari ai caselor de pe deal. Edilul Avram Ghebenei sustine ca a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a-i ajuta pe oameni. In ce priveste materialele utilizate la constructia locuintelor, geamurile din sticla, tabla ieftina si prost montata, care face un zgomot infiorator trezind oamenii din somn in fiecare noapte cand vantul sufla mai cu putere si altele, el sustine ca "astea au fost fondurile primite de la guvern". Primarul a declarat ca Excutivul a alocat doar 2,5 miliarde de lei vechi pentru materialele de constructie a caselor pentru sinistrati. "Restul banilor i-am primit de la Consiliul Judetean si de la bugetul local. Consiliul Judetean ne-a alocat patru miliarde si jumatate de lei vechi, iar noi de la bugetul local am contribuit cu 11 miliarde", a subliniat primarul comunei, adaugand ca restul depinde de fiecare cum se gospodareste.

Scris de: {autor}Manuela MOLDOVEANU{/autor}