Scurt istoric al Parlamentului Romaniei
Scurt istoric al Parlamentului Romaniei
28 Feb, 2005 00:00
ZIUA de Constanta
3340
Marime text
Istoria parlamentara in Romania incepe cu anul 1831 cand, in Tara Romaneasca, a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulamentul organic, aplicat, un an mai tarziu, si in Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului in Principatele Romane. Conventia de la Paris din 1858 si, mai ales, Statutul Dezvoltator al Conventiei (care a introdus reprezentarea bicamerala), adoptat din initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, in 1864, au perfectionat si largit principiul reprezentarii natiunii. Sub regimul politic instituit de Conventia de la Paris, forul legislativ a cunoscut un evident proces de modernizare, iar prin Constitutia din 1866, promulgata de Carol I, s-au pus bazele moderne ale forului legislativ ca Reprezentanta Nationala, care a functionat in concordanta cu modul de organizare si functionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Procesul istoric de formare a Parlamentului Romaniei in perioada moderna a dat un impuls puternic afirmarii suveranitatii nationale, conducand mai tarziu la Unirea celor doua Principate, in 1859. Sub cupola Parlamentului Romaniei s-a dat citire, la 9 mai 1877, Declaratiei de Independenta a tarii si s-au ratificat, in 1920, actele de unire a Provinciilor istorice romanesti cu Tara.In februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea, care a subminat rolul institutiei parlamentare, a impus un regim de monarhie autoritara. Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atributii.In toamna anului 1940, odata cu instaurarea regimului de dictatura militara, activitatea Parlamentului a fost suspendata. Dupa 23 august 1944, sub presiunea fortelor sovietice si comuniste, Parlamentul a fost reorganizat intr-un singur corp legislativ, Adunarea Deputatilor, care va fi transformata, prin Constitutia din 1948, in Marea Adunare Nationala, organism formal, subordonat total puterii comuniste.Revolutia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii Romaniei la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere si pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separatia puterilor si raspunderea guvernantilor in fata organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revolutionara provizorie, Romania a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regasesc in noua Constitutie a tarii, aprobata prin referendum in 2003.In deceniul atat de framantat al tranzitiei postcomuniste, Camera Deputatilor - impreuna cu Senatul - a dezbatut si adoptat un numar impresionant de legi si acte normative, menite sa reformeze pe baze democratice intreaga societate, sa confere garantii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, sa promoveze reforma si privatizarea, sa consolideze institutiile economice de piata si ale statului de drept, conditii pentru integrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice.Camera Deputatilor este organizata in conformitate cu propriul regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, comisiile parlamentare si grupurile parlamentare. Biroul permanent este compus din: presedinte, patru vicepresedinti, patru secretari si patru chestori. Presedintele Camerei, este, totodata, si presedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la inceputul legislaturii, pe intreaga durata a mandatului Camerei, iar ceilalti membri ai Biroului permanent sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare. In Camera Deputatilor s-au constituit urmatoarele comisii permanente: Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare, Comisia pentru buget, finante si banci, Comisia pentru Industrii si Servicii, Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale.Parlamentul bicameral a fost instituit abia in 1864Senatul Romaniei a aparut pe scena politica din tara noastra in anul 1864 cand, prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie, romanii s-au pronuntat asupra unei Constitutii sui generis - numita atunci Statut -, care pe planul vietii politice denumea "Camera cea de obste" si "Corpul ponderator" -Senatul. Pe acest temei, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat la 3/15 iulie 1864 "Statutul desvoltator al Conventiei de la Paris", instituind sistemul parlamentar bicameral in Romania.In evolutia parlamentarismului romanesc, Senatul a avut un rol foarte important, impunandu-se activ in momentele cruciale ale istoriei noastre nationale, ale fauririi statului roman modern si in evolutia sistemului constitutional si legislativ romanesc. Dupa o intrerupere, intre anii 1946-1989, impusa de sistemul politic totalitar, Senatul si-a reluat activitatea, in temeiul prevederilor Decretului-lege nr.92/1990 si apoi ale Constitutiei din 1991, revizuita in 2003, modernizandu-se continuu, devenind astfel institutie fundamentala a statului roman actual.Senatul Romaniei, ales in 28 noiembrie 2004, pentru legislatura 2004-2008, este alcatuit din 137 senatori proveniti din 42 de circumscriptii electorale, constituiti in 5 grupuri parlamentare, si 15 comisii permanente de specialitate. Senatul este condus de un organism colectiv - Biroul permanent, compus din: presedinte, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori. Activitatea Senatului se desfasoara "in plen" si "pe comisii", indeplinindu-se ca functii principale: adoptarea legilor, desemnarea si revocarea unor autoritati publice, exercitarea controlului parlamentar.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii