Zeii de la judeţ - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă Siliştea rămâne campioana alocărilor de la CJC

Un nou an, în speţă 2011, şi, fireşte, o nouă centralizare a repartizărilor fondurilor judeţene către primării demonstrează încă o dată că membrii Consiliului Judeţean Constanţa alocă banii doar anumitor primării. Printre ghinioniştii anului 2011 se numără, ca de fiecare dată, autorităţi locale ce nu au primit niciun leu de la CJC, deşi au şi ele nevoie de sprijin bănesc ca şi celelalte primării.

Iată cum s-au repartizat banii anul trecut

La capitolul repartizare a procentului de 20% din cota de 22% din impozitul pe venit, cea mai mare alocare de fonduri în 2011, în cuantum de 2.925.889 lei, s-a făcut în contul comunei Cumpăna. Fruntaşe la capitolul bani alocaţi din cota de 22% sunt şi localităţile Aliman - 1.500.000 de lei, Bărăganu - 1.640.000 de lei, Chirnogeni - 1.068.926 de lei, Ciobanu - 960.335 de lei, Ciocârlia - 802.000 de lei, Cobadin - 1.084.755 de lei, Comana - 835.202 lei, Crucea - 1.383.945 de lei, Dobromir - 929.920 de lei, Lumina - 1.580.000 de lei, Pecineaga - 1.281.400 de lei, Tuzla - 929.385 de lei, Negru Vodă - 812.000 de lei. Iată şi câteva exemple de primării care nu au primit niciun ban de la CJC din procentul de 20% din cota de 22% din impozitul pe venit: Ovidiu, Murfatlar, Rasova, Poarta Albă, Nicolae Bălcescu, Limanu, Costineşti, Peştera. În ceea ce priveşte banii proveniţi din cota de 20% din cote defalcate din TVA, în 2011 aceştia au fost repartizaţi către trei primării. Ion Corvin a primit 500.000 de lei, Lipniţa - 1.205.463 de lei, dar, de departe, conduce în top Siliştea, cu 9.500.000 de lei.

La Cumpăna, sprijinul bănesc a venit pentru un proiect european

Cum a cheltuit banii şefa autorităţii locale din Cumpăna? „Din banii primiţi am plătit cofinanţarea proiectului privind extinderea reţelei de canalizare, în valoare de 35 de milioane de euro. Aceasta este destinaţia sumelor primite de la Consiliul Judeţean Constanţa. Banii au venit cu o destinaţie strictă. În rest, nu am mai primit alt leuţ", a precizat primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju. Şefa autorităţii locale a mărturisit că întâmpină dificultăţi privind finanţarea altor proiecte ce reprezintă şi ele o prioritate pentru localitate. „De doi ani şi jumătate ne chinuim să construim o grădiniţă care să corespundă standardelor impuse de noua Lege a Educaţiei. Abia de curând am reuşit să reluăm lucrările la unitatea preşcolară, cu bani de la bugetul local", a menţionat primarul Mariana Gâju.

„De când sunt primar, nu am primit niciun leu de la Consiliul Judeţean"

La polul opus, fără niciun leu de la CJC, se află primarul din Peştera. „De când sunt primar, nu am primit niciun leu de la Consiliul Judeţean pentru derularea vreunui proiect. Nu mă număr printre primarii care să accepte să încheie contracte păguboase cu CJC-ul cu valori de zeci de ori mai mari decât cele reale", a precizat primarul Valentin Vrabie. Şeful autorităţii locale numără la nivelul localităţii 11 proiecte de investiţii pentru derularea cărora are nevoie de opt milioane de euro. „Bugetul local este singurul care poate să finanţeze aceste investiţii. Nu accept să primesc bani nici de la Guvern, nici de la Uniunea Europeană, nici de la Consiliul Judeţean. Mai ales că aceasta ar însemna să semnez contracte păguboase", a explicat Vrabie. La Peştera, singurii bani care au venit de la CJC au fost împărţiţi pe principiul cine împarte, parte-şi face. Mai precis, fondurile primite de comuna Peştera de la Consiliul Judeţean Constanţa în perioada 2008 - 2010 au fost pentru plata unui program demarat de Consiliul Judeţean în anul 2007, înaintea alegerilor electorale. Prin programul CJC, atenţie (!), finanţat cu fonduri de la CJC, au fost pietruite uliţele de pământ din comuna Peştera. Culmea este că şi-n prezent CJC datorează 600.000 de lei Primăriei pentru derularea acestui proiect, fonduri ce ar trebui să ajungă de la autoritatea locală la Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri, instituţie subordonată CJC! Primarul din Murfatlar, Gheorghe Cojocaru, susţine la rândul său că singurii bani primiţi de la CJC în anii trecuţi au fost pentru plata unui proiect iniţiat de CJC. „Banii au venit cu destinaţie specială şi au ajuns la societatea Geotop 2001, care a semnat cu CJC un contract privind realizarea unor lucrări de cadastru pentru drumurile interioare şi comunale", a menţionat primarul. Edilul susţine că în anul 2011 nu a primit bani de la CJC, deşi ar fi avut nevoie de susţinere financiară pentru cofinanţarea proiectului privind reţeaua de apă şi canalizare, în cuantum de 1.500.000 de lei. Pentru că nu se întrevede o altă soluţie, şeful autorităţii locale ia în calcul să se crediteze pentru a susţine singur cofinanţarea proiectului. Primarul din Rasova, Mihalache Neamţu, nu s-a bucurat nici el de atenţia CJC. „Nouă ne spun că ne dă puterea bani, dar puterea ne dă exact ce ne dau şi ei. Nici puterea, nici Nicuşor Constantinescu nu ar trebui să facă repartizarea banilor pe criterii politice", este de părere primarul Neamţu Mihalache. Şeful autorităţii locale a precizat că va insista pe lângă Consiliul Judeţean pentru a primi şi autoritatea locală pe care o reprezintă fondurile necesare instalării unei eoliene, pentru a asigura iluminatul public şi curent electric în sediul primăriei din localitate, menţionând că toate primăriile au primit finanţări la acest capitol, mai puţin cea din Rasova. Primăria Ovidiu a fost şi ea ocolită de banii CJC. Şeful autorităţii locale, Dumitru Bocai, a precizat însă că se descurcă şi fără banii de la CJC. „Sunt în stare să mă descurc fără să cerşesc sau să aştept mila instituţiilor. Nu ştiu cum alocă cei de la CJC banii. Curtea de Conturi este sigura care poate să se pronunţe în privinţa împărţirii banilor. Dacă era dreptul nostru să primim bani şi nu am primit, nu este bine. Dacă reprezentanţii Consiliul Judeţean şi-au motivat felul cum au repartizat banii, atunci ei ştiu cel mai bine ce au făcut", a declarat primarul.

Unii au luat banii cu împrumut, alţii nu vor să mai spună pe ce i-au cheltuit

Spre deosebire de alţii, localitatea Saligny a primit anul trecut 530.000 de lei, dintre care 490.000 de lei au venit pentru programul de asfaltare, iar 40.000 de lei au fost alocaţi pe Măsura 125 privind îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea agriculturii. „Banii sunt luaţi cu împrumut. I-am folosit pentru accesarea şi implementarea celor două proiecte. Fondurile vor fi returnate CJC odată ce va începe executarea lucrărilor", a explicat primarul din Saligny. Primăria Pegineaga se află printre primăriile favorite la capitolul finanţări. Autoritatea locală a primit anul trecut 1.281.400 de lei. O finanţare asemănătoare i-a fost acordată autorităţii locale şi-n 2008. Cum a cheltuit autoritatea banii primiţi anul trecut? „I-am oferit conform hotărârilor de Consiliu Local pe care le-au aprobat consilierii de-a lungul anului, le ştiţi şi dumneavoastră", a precizat primarul Niculae Stan, rugându-ne să-l sunăm mai târziu pentru detalii. Am sunat, aşa cum ne-a solicitat primarul, însă şeful autorităţii locale nu a mai răspuns la telefon.

„În loc să cofinanţeze, CJC finanţează, irosind resursele băneşti"

Şi Primăria Bărăganu a fost răsfăţată anul trecut cu 1.640.000 de lei, din care 1.050.000 de lei au fost acordaţi Primăriei începând cu luna mai 2011, de când pesedistul Titus Neague a preluat şefia autorităţii locale. „Cu banii primiţi de la CJC am reabilitat două şcoli, două grădiniţe, două dispensare, un post de poliţie şi am construit o farmacie", a precizat Titus Neague. Şi tocmai faptul că banii se duc, potrivit primarului din Poarta Albă, spre finanţări şi nu spre cofinanţări este marele păcat al CJC. „În loc să cofinanţeze pentru a ajunge mai mulţi bani în judeţ, CJC finanţează, irosind resursele băneşti", a precizat primarul Vasile Delicoti. Edilul a mărturisit că numai pentru lucrările la şcoala din localitate are nevoie de o cofinanţare în cuantum de 180.000 de lei. Vasile Delicoti a precizat că pentru cofinanţarea proiectelor existente la nivelul localităţii Poarta Albă ar fi necesari per total 350.000 de euro. Dacă CJC l-ar fi ajutat cu această cofinanţare, CJC ar fi alocat 350.000 de euro, dar ar fi atras în judeţ investiţii în valoare de cinci milioane de euro. Şeful autorităţii locale a precizat că numai prin creditare va reuşi implementarea proiectelor. „Cu CJC facem doar corespondenţă. Ei ne spun să le zicem necesarul, noi le transmitem necesarul şi atât, bani nu primim", a declarat Delicoti.

Doar 10% din locuitorii din Siliştea se bucură de investiţia de milioane de lei

Primăria Siliştea, la fel ca şi autoritatea locală din Cumpăna, se numără printre unităţile administrativ-teritoriale ce au atras cele mai multe fonduri anul trecut. În cazul Primăriei Siliştea, vorbim de peste 9.500.000 de lei, bani care s-au alocat pentru finalizarea reabilitării drumurilor DC 61 şi DC 63 de pe teritoriul comunei. Primarul Mihai Soare a admis că doar 10% din locuitorii comunei se bucură de investiţia de milioane de lei (şi anul trecut a fost investită în reabilitarea aceloraşi drumuri o sumă asemănătoare). Edilul a ţinut însă să menţioneze că drumul trebuia reabilitat, întrucât este tranzitat vara de zeci de vedete şi politicieni (?!). Şi în timp ce politicienii turează motoarele la maxim pe drumuri reabilitate, sătenii din Siliştea aşteaptă ziua în care şi localitatea lor va avea parte de străzi asfaltate şi canalizare. Potrivit primarului Mihai Soare, lucrarea la sistemul de canalizare din localitate este suspendată, fiind finalizată în proporţie de 40%. Şi proiectul privind asfaltarea a 14 km de drum este eligibil, dar... fără finanţare.

Mai puteţi citi în ZIUA satelor:

Editorial: Captivi în întuneric

Primarul Valentin Vrabie - „Este Crăciun când vrea Nicuşor Constantinescu!"

Primăriile sunt prea sărace pentru a asigura asistenţa şcolară

Mariana Gâju - „Nu avem contract de deszăpezire întrucât nu ne permitem"

Vremea rea amână construcţia şcolii din Cotu Văii

În luna aprilie vor fi încheiate lucrările la tronsonul 2 Mai

Elevii şi sportivii din Ghindăreşti vor avea sală de sport

„Săgeţile" lui Donchi Pufleni către eoliene