Credincioşii musulmani din România celebrează, începând de joi, timp de patru zile, una dintre cele mai mari sărbători din calendarul islamic - Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului).

Sărbătoarea Sacrificiului comemorează gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, a fost pus să aleagă între dragostea faţă de propriul fiu şi adoraţia Creatorului Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate. Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzând determinarea sa şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu al copilului.

Tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, cămilă, bovine sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit, a apărut în anul al II-lea al Islamului, având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe.

Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Muzdelifa, la care participă anual peste 2 milioane de pelerini.

Respectând vechile tradiţii, în dimineaţa de joi, peste 50 de mii de credincioşii musulmani din Dobrogea vor parcurge simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheilie şi geamiile din localităţi, a treia parte din carnea animalelor sacrificate fiind oferită săracilor, prietenilor şi rudelor.

În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi mătase. Meniul pentru Kurban Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate) rulouri însiropate cu miere - saraiglii.

De asemenea, tradiţia spune că în prima zi a sărbătorii, înainte de a se reuni la masa de prânz, familiile vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi unde se fac rugăciuni şi oferă pomană, iar după amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc. Sunt patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală a familiei şi comunităţii, de sărbătoare pentru credincioşii musulmani.