Pe litoral, lupta se duce cu rechinii imobiliari

Când am preluat funcţia de ministru al Turismului, în urmă cu doi ani, am crezut că starea litoralului românesc se va schimba repede în bine. Până atunci, îmi imaginam că doar lipsa implicării Guvernului în dezvoltarea turismului a generat situaţia deplorabilă pe care o constatam. Odată cu interesul şi susţinerea pe care le arătam, ar fi trebuit să avem o colaborare fructuoasă cu toate părţile cointeresate şi să apară rezultatele pozitive. De altfel, aceasta a fost şi principala temă a discursului meu din prima vizită oficială pe care am făcut-o din postura de ministru, tot pe litoral, tot în ianuarie, dar în urmă cu doi ani.

Acum, constat cu dezamăgire că lucrurile nu merg nici pe departe aşa cum am sperat. Astăzi, la Forumul Naţional de Turism de la Mamaia am vorbit despre aceleaşi probleme ca şi în 2009. Principala cauză este lipsa de responsabilitate şi implicare a unora dintre autorităţile locale în iniţiativele ministerului.

Din păcate, unii dintre primari şi-au asumat rolul de paznici ai celor care au transformat plajele în şantiere pentru blocuri. Rechinii imobiliari, deşi animale de pradă, sunt protejaţi de administraţiile locale. Aceasta este explicaţia pentru care aproape toate construcţiile amplasate ilegal pe plajă care au fost demolate anul trecut de către minister sunt acum reînălţate, unele cu avize de construcţie din partea primăriilor.

Unii primari revendică dreptul de a decide singuri asupra evoluţiei staţiunilor pe care le administrează, invocând principiul descentralizării. Teoria este frumoasă, dar practica de 20 de ani ne arată unde a dus lăsarea deciziei doar la nivel local. Un litoral dezvoltat inegal între nord şi sud, haotic, cu construcţii fără legătură cu specificul şi destinaţia zonei, dar care aglomerează excesiv spaţiul, făcându-l insuportabil. Motiv pentru care tot mai mulţi turişti aleg alte destinaţii. Litoralul românesc este de importanţă naţională. Ca urmare, are nevoie de reguli, principii de gestionare şi dezvoltare care să depăşească interesul local. Şi, ca să dau un exemplu, la Mamaia nu vin doar constănţeni, ci români din toată ţara.

La debandada construcţiilor noi, se adaugă rezultatele proaste ale privatizărilor în turism. Hoteluri cumpărate pe nimic sunt ţinute închise de şmecherii lor proprietari. Hotelierii adevăraţi mi-au cerut astăzi naţionalizarea acestora. Cred că o soluţie trebuie găsită împotriva celor care îşi bat joc de şansa României de a creşte economic prin dezvoltarea turismului, invocând garantarea prin Constituţie a dreptului la proprietate.

În doi ani şi pentru prima oară după Revoluţie, Guvernul a investit prin MDRT peste 80 de milioane de euro în proiecte de infrastructură turistică, din care mai mult de 5 milioane de euro pe litoral. Elaborăm în mod profesionist PUZ-ul plajelor, care va fi gata până în 15 martie, şi vom achiziţiona şi implementa un plan de măsuri concrete care să dezvolte sudul litoralului.

Dar, oricât ne străduim noi, dacă autorităţile publice locale văd litoralul ca pe propria moşie, de pe urma căreia îşi pot strânge o frumoasă avere, atunci şansele de salvare a turismului litoral sunt foarte mici. Interesul public nu poate fi ignorat faţă de interesul economic privat.

Sursa: elenaudrea.ro