Buna Vestire, sărbătoarea primăverii și a vieții În această zi, cucul cântă pentru prima dată, vestind lucruri importante

Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc mâine, 25 martie, Buna Vestire, amintind de ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină mama lui Iisus Hristos.
 
Buna Vestire sau Blagoveştenia este marcată, în fiecare an, pe 25 martie, cu nouă luni înainte de Crăciun, sărbătoarea fiind celebrată în Răsărit încă din anul 550, în timp ce la Roma s-a introdus în secolul al VII-lea. Sărbătoarea inaugurează „plinirea timpului”, adică împlinirea făgăduinţelor şi pregătirilor venirii lui Hristos. Data acestei sărbători a variat la început: unii o prăznuiau pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei, iar alții pe 18 decembrie. În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Nașterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). Această sărbătoare a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II-lea. Începând cu secolul al IX-lea, sărbătoarea a început să fie prăznuită pe 25 martie în toată lumea catolică. Maria este chemată să îl zămislească pe Fiul lui Dumnezeu. Încuviinţând, a devenit Născătoare de Dumnezeu. Şi, prin aceasta, este o ucenică desăvârşită a Fiului ei, care, în ascultare față de Tatăl, își împlinește libertatea şi tocmai astfel îşi exercită libertatea, ascultând.
 
Tradiţii pentru spor şi sănătate
 
În calendarul popular, Buna Vestire poartă numele de Blagoveştenia sau Ziua Cucului. Se spune că, în această zi, cucul, pasărea care vesteşte lucruri importante în viaţa oamenilor, cântă pentru prima dată în acest an. Cântecul lui, care va răsuna până la sărbătoarea Sfântului Apostol Petru, îndeplineşte multe misiuni. La sărbătoarea Sf. Petru, când se îneacă mâncând orz şi nu mai poate cânta, cucul se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor. Din vechime, de Buna Vestire, sătenii se pregăteau pentru acest eveniment. Profeţia cucului se împlinea dacă cel care asculta cântecul său împlinea mai multe condiţii: nu era supărat, nu era flămând şi avea bani în buzunar. Şi astăzi, în unele zone, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului pentru a şti cât mai au de trăit: „Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri?" În schimb, feciorii şi fetele întreabă şi ei: „Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita)”. Şi într-un caz şi în altul, fiecare cântat al cucului echivalează cu un an. Sărbătoarea este păstrată cu sfinţenie mai ales de femei. Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare cineva să lucreze.

Primăvara îşi intră deplin în drepturi odată cu Buna Vestire. În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, unele femei se scoală dis-de-dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă; când apa s-a mai încălzit, se lasă în același vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, având convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie. În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei: de seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară casa de trei ori; apoi, afumă vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că ritualul îşi propune să alunge paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei gospodării. Din ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure, pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare. Este un alt obicei respectat din moşi-strămoşi, cu efecte benefice privind păstrarea energiilor pozitive în casele celor care-l pun în practică. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul. Dacă în ziua praznicului va fi ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
 
Cine mănâncă azi pește va fi sprinten şi sănătos
 
De Blagoveştenie, ca şi în Duminica Floriilor, este dezlegare la peşte.
Este bine să mncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi ca peştele. Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi n ziua următoare (pe 26 martie), cnd credincioşii l prăznuiesc pe Sfntul Arhanghel Gavriil, numit Blagoveșnicul (mai ales n Bucovina). Şi n această zi se mănncă peşte. Sfntul Gavriil este protectorul copiilor, aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele şi inspiraţia rudelor tinere. Dacă se ouă găinile sau orice pasăre de curte, acestea nu se pun sub cloşcă, pentru că nu vor ieşi pui sănătoşi; aceştia aduc pagubă n familie. Femeile care vor să aibă copii, ţin post negru, beau agheasmă şi se roagă Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi n familia lor. Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută n bună nţelegere cu cei din jurul nostru. Cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul. Primăvara şi intră deplin n drepturi odată cu Buna Vestire.