Campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, la final Monumente istorice şi culturale ale Constanţei, în paragină! Ce este de făcut?

Judeţul Constanţa are aproape 700 de monumente istorice de patrimoniu, arheologice, de arhitectură, de for public, memoriale şi funerare, dar, din păcate, multe dintre acestea sunt într-o stare avansată de distrugere. Pentru a împiedica ca acest lucru să se întâmple în continuare, ziarul Info-Sud-Est a demarat campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, prin care s-a încercat urmărirea patrimoniului istoric şi cultural din judeţul Constanţa, dar, mai ales, evidenţierea necesităţii actualizării legislaţiei privind protejarea monumentelor istorice. În Sala Ovală a Prefecturii Constanţa a avut loc, miercuri, conferinţa de încheiere a proiectului demarat în colaborare cu Primăria municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Universitatea „Ovidius” din Constanţa şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa.
 
La conferinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, profesori şi reprezentanţi ai comunităţii academice, ai conducerii instituţiilor de cultură şi ai muzeelor constănţene, dar şi parlamentari şi viitori parlamentari constănţeni care ar putea contribui la modificarea Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice.
 
„Sunt foarte bucuros că am reuşit să ne întâlnim astăzi aici, pentru că este o zi foarte importantă pentru Constanţa, cu o semnificaţie deosebită - la 23 noiembrie 1978, după cum bine ştiţi, se instala prima administraţie românească în Dobrogea, iar astăzi ne strângem în această sală a Prefecturii pentru a dezbate problema patrimoniului istoric şi cultural al Constanţei. După cum ştiţi, acest patrimoniu se află într-o stare de degradare fără precedent. Acest lucru a fost cauzat de corupţie, de dezinteres şi lipsă de profesionalism, dar trebuie să adăugăm şi inconsecvenţa Legii 422/2001, care a permis ca degradarea monumentelor istorice şi culturale să meargă mai departe“, a declarat redactorul-şef al ziarului Info Sud-Est, Andrei Cristian Leonte, în deschiderea conferinţei.
 
În cadrul discuţiilor s-au pus pe tapet o parte dintre problemele care au dus la distrugerea sau degradarea monumentelor istorice, precum hibele legislative, dar şi problemele cu care se confruntă proprietarii de imobile de patrimoniu atunci când vor să le reabiliteze.
 
„Am pornit în acest demers de la concluzia tristă că patrimoniul istoric şi cultural al Constanţei se află într-o stare de degradare. Din punctul meu de vedere, constănţenii sunt principalii beneficiari ai patrimoniului local şi dobrogean şi comunitatea trebuie să fie mândră de importanţa şi bogăţia patrimoniului istoric cultural, dar, totodată, să îşi asume răspunderea pentru acesta. Din păcate, demersul firesc de la înfiinţarea unor monumente, care ţine de normalitate în orice ţară civilizată, în România se dovedeşte a fi un proiect ambiţios din mai multe puncte de vedere. Pe lângă demersul complicat de găsire a resurselor financiare, mai sunt destule condiţionări de ordin instituţional, legislativ, administrativ şi mediatic. Recondiţionarea obiectelor de patrimoniu este o adevărată aventură“, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Țuţuianu.
 
Prezent şi el la eveniment, primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, este de părere că „trebuie să plecăm de la o evidenţă: patrimoniul cultural şi istoric al Constanţei nu aparţine unui individ, ci comunităţii. Ar trebui să ne uităm către viitor privind la greşelile trecutului. Campania ne pune pe toţi la o masă. Vă propun să facem un grup de lucru, unde să invităm şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate, Arhivele Naţionale, conducerea tuturor muzeelor şi Registrul de Urbanism“.
 
Acesta a adus în atenţie hibele din actuala lege a patrimoniului, inclusiv faptul că în 16 ani au apărut şi alte probleme care trebuie rezolvate şi că legea a fost concepută la acel moment în paralel cu alte legi ce reglementează construcţiile, retrocedările, neexistând astfel sincronizare.
 
„Pentru instituţii este mai uşor, însă pentru persoanele fizice care au în proprietate un imobil de patrimoniu, este mai dificil, în acel moment începe un labirint, labirint în care instituţiile te poartă, şi, în loc să te ghideze, îţi spun unde este calea înfundată“, a precizat Făgădău. Primarul Constanţei a vorbit şi despre necesitatea unor specialişti proiectanţi, în arhitectură, restaurare, peisagistică, care nu prea există în judeţul Constanţa.

 
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Madgalena Tiţă, a vorbit la conferinţă despre lipsurile existente în Legea 422/2001.
„Legea nu prevede un capitol distinct privind abandonul unor imobile de patrimoniu, nu sunt pârghii prin care să stopăm acest fenomen în masă. Nu există un termen clar în care să putem vedea dacă un proprietar a făcut ceva pentru a îmbunătăţi un imobil de patrimoniu“.
 
Tiţă a vorbit şi despre procedura greoaie privind clasarea şi declasarea monumentelor, dar şi despre lipsa sancţiunilor în lege pentru cei care nu respectă avizele de construcţie, amintind şi de proprietarii unor imobile de patrimoniu, care nu sunt ajutaţi efectiv pentru a reuşi să demareze proiecte de reabilitare.
 
Istoricul Florin Anghel, de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius“, a scos în evidenţă faptul că, spre deosebire de marile oraşe din ţară, Constanţa nu mai are nicio clădire reprezentativă care să fie în stare bună.
 
„Există în orice oraş mare, şi în Europa, şi în România, câte un loc simbolic, o clădire - Palatul Culturii din Iaşi, Piaţa Sfatului din Braşov, Palatul Brukenthal şi Piaţa Mare din Sibiu, Piaţa Operei din Timişoara. Când ne referim la Constanţa, din punctul meu de vedere, ne referim la trei obiective: Cazinoul, Piaţa Ovidiu şi reţeaua aceasta de lăcaşuri de cult reprezentative ale comunităţilor etnice. Toate aceste spaţii din marile oraşe în 27 de ani au fost renovate şi puse în valoare într-un mod avantajos pentru comunitate. Din păcate, cele trei obiective de la Constanţa, spre deosebire de Braşov, Timişoara, Sibiu sau Iaşi, sunt ruinate, abandonate sau în stare foarte avansată de degradare“, afirmă Anghel. Acesta a vorbit despre potenţialul cultural şi economic care ar putea asigura o dezvoltare durabilă a acestor spaţii pe termen lung pentru Constanţa.

 
„A căuta vinovaţi e greşit, trebuie să căutăm soluţii. Eu mă simt vinovat că am fost consilier local 14 ani şi nu am ştiut că în judeţul Constanţa sunt peste 700 de monumente istorice“, a declarat politicianul Felix Stroe, care a reabilitat, în urmă cu câteva luni, vechea Cişmea Otomană din municipiul Constanţa.

Demersul ziarului Info Sud-Est a fost susţinut de Adrian Nicolaescu, prefectul Constanţei, Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, prin rectorul Sorin Rugină, reprezentanţi ai muzeelor constănţene şi ai altor instituţii. Cei patru parteneri ai campaniei, Primăria Constanţa, Consiliul Judeţean, Universitatea „Ovidius“ şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, au semnat şi o rezoluţie în urma proiectului derulat.