Constanța, în topul corupției din România

„Harta corupţiei județene“ este o hartă online interactivă creată de România Curată şi Societatea Academică din România ce permite vizualizarea unei serii de informații referitoare la cazurile instrumentate de către procurorii DNA într-o manieră user-friendly. Harta este colorată în funcţie de numărul de fapte comise în fiecare judeţ, indiferent de instanţa care a dat decizia finală sau de domiciliul persoanelor condamnate. Această hartă relevă că judeţul Constanța se află pe locul zece în topul naţional al corupţiei, după judeţele Bacău, Argeş, Maramureş sau Ilfov.

„Harta corupției judeţene” conţine informații extrase atât din comunicatele de presă a condamnărilor definitive, cât și din comunicatele de presă ale trimiterilor în judecată publicate pe site-ul DNA. Date punctuale despre fiecare caz în parte au fost extrase și centralizate într-un format editabil și uşor accesibil prin diversele filtre puse la dispoziție. Perioada de timp avută în vedere este 2010-2014, întrucât comunicatele referitoare la condamnările definitive sunt disponibile pe site-ul DNA doar din anul 2010.

Astfel, de pe „hartă” observăm că în judeţul Constanţa au fost finalizate 108 procese (în perioada 2010-2014), 46.3% fiind condamnări cu suspendare, în 9.26% dintre cazuri au fost implicate fonduri UE, în 38.89% dintre cazuri condamnații lucrau în sectorul public și în 34.26% aveau funcție de conducere. În Constanţa, durata medie a unui proces este de aproximativ trei ani.

Ce nume sunt pe „lista neagră” a corupției în Constanţa

Printre numele înscrise în analiza realizată în perioada menționată se numără col. (r) Eugen Romanescu, fost ofiţer în cadrul Statului Major al Forţelor Terestre, condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare în anul 2014, după un proces care a durat patru ani şi jumătate, pentru instigare la abuz în serviciu.
Au mai fost condamnaţi definitiv Laurenţiu Zamfir, comisar în cadrul Gărzii Financiare, condamnat la un an şi jumătate de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, Beinur Raşit, fostul viceprimar al localităţii Adamclisi, condamnat la 22 de luni de închisoare cu suspendare pentru folosirea sau prezentarea de do-cumente ori declaraţii false, utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate şi fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, Ilie Rachieru, director general al Regiei Autonome de distribuţie a energiei termice (Consiliul Local), condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu şi luare de mită.

Adrian Năstase, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Poliţiei Constanţa, condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspen-dare pentru complicitate la trafic de influenţă, Costel Bafan, inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, fals intelectual şi instigare la fals în înscrisuri, Nelu Valentin Sandu, inspector în cadrul Biroului Vamal (MAI) la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.

Lista este lungă și conține diverse nume de la persoane fără calitate oficială până la ofițeri și primari.