Revelaţia unui braşovean în „plimbările“ pe Google Earth O descoperire recentă făcută la Seimeni ar putea răsturna întreaga istorie a lumii (galerie foto)

Într-una dintre „excursiile“ sale pe Google Earth, un braşovean, pe numele său Cristian Pintilie, pasionat de arheologie şi istorie, a observat, încă de acum patru ani, în dreptul localităţii Seimeni, la nord de oraşul Cernavodă, zeci de adâncituri ciudate în formă de disc. Simţind, probabil, miros de revelaţie arheologică, a venit în fascinanta Dobroge şi a început să facă săpături în locurile ciudate pe care le observase pe Internet. Dintre toate artefactele descoperite aici, unul ar putea chiar să schimbe istoria lumii. Este vorba despre un inel de bronz pe care sunt gravate simboluri similare celor observate pe celebrele plăcuţe de la Tărtăria. Momentan, inelul se află în grija specialiştilor din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, care trebuie să verifice autenticitatea obiectului. „Am luat legătura şi cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, însă fiind sfârşit de săptămână, nu lucra nimeni. Atunci, după ce m-am consultat şi cu directorul muzeului de istorie din Braşov, am decis că este mai simplu să îl predau instituţiei din capitală. Mai aveam posibilitatea de a-l înmâna autorităţilor locale, însă nici la Primărie nu era nici un oficial“, a declarat pentru cotidianul nostru braşoveanul Cristian Pintilie. Dacă se va dovedi că inelul datează din secolul IV î.Hr., atunci descoperirea ar putea întări ideea că pe meleagurile noastre au trăit civilizaţii care au utilizat prima scriere din istoria omenirii.

Inelul - veriga lipsă între culturile neolitice

Braşoveanul crede că inelul poartă semnele scrierii danubiene, cea mai veche din lume cunoscută până acum. Distanţa dintre locul în care a fost găsit obiectul şi cel în care au fost descoperite tăbliţele de la Tărtăria este însă destul de mare. Artefactul se găseşte în schimb în apropierea zonei în care au fost aduse la suprafaţă cultura Hamangia şi capodopera neoliticului, Gânditorul. „Cred că adânciturile care se pot observa reprezintă locuinţe semi-îngropate. Fiind în număr atât de mare, mă face să cred că de fapt aici este vatra culturii Hamangia“, consideră arheologul amator Cristian Pintilie. Acum câţiva ani, aşa cum reiese din înscrierile de pe blogul său, braşoveanul a descoperit pe harta virtuală a Dobrogei mai multe discuri de pământ, în apropierea oraşului Cernavodă. Zona nu este inclusă în repertoarul arheologic al României. „După descoperirea făcută de mine şi după ce am lăsat inelul în custodia Muzeului Naţional de Istorie, s-a decis includerea de îndată a zonei în repertoarul arheologic, ceea ce înseamnă că aici se vor mai face şi alte săpături de către specialişti, care poate vor afla mult mai multe“, a declarat Cristian Pintilie.

În urmă cu câteva zile, după ce copiii au intrat în vacanţă, braşoveanul a decis să meargă la Seimeni în locul unde observase pe harta virtuală cercurile bizare. „Îmi propusesem să caut urme de cenuşă, dovadă că acolo ar fi fost o aşezare, fiindcă am presupus că discurile au fost locuinţe. Luasem legătura cu un arheolog din Scoţia care mi-a zis că şi acolo sunt astfel de formaţiuni ce s-au dovedit a fi rămăşiţele unor locuinţe străvechi şi nu rezervoare de combustibil din al Doilea Război Mondial, aşa cum se considera iniţial. Cum s-a desfăcut brazda, a şi apărut, parcă dorindu-şi să fie descoperit“, a declarat pentru cotidianul ZIUA de Constanţa Cristian Pintilie. „Prima observaţie interesantă care leagă inelul de la Seimeni cu plăcuţele de la Tărtăria este legată de similitudinea semnelor. Pe sigiliu sunt gravate imagini ideografice, dintre care două sunt identice cu semnele Vinca-Turdaş. Unul se regăseşte pe plăcuţa circulară descoperită la Tărtăria în 1961, iar alte două sunt asemănătoare cu un semn existent pe o plăcuţă din ceramică descoperită în anul 1969 la Gradesnica, în nord-vestul Bulgariei“, explică arheologul amator. Părerea lui este că „inelul sigilar ar putea certifica autenticitatea plăcuţelor de la Tărtăria şi ar putea fi veriga lipsă între culturile neolitice“.
„Privind inelul, observăm că simbolul, interpretat ca figură stilizată a pământului şi a cerealelor ajunse la maturitate (care se regăseşte şi pe tăbliţa discoidală descoperită la Tărtăria), un triunghi cu vârful în jos din care ies trei-cinci linii paralele, se află în partea de sus, iar jos este figurat un semn Vinca-Turdaş, care ar simboliza o apă curgătoare, un val reprezentat ca un semicerc şi linii paralele care ar sugera direcţia de curgere“, apreciază Cristian Pintilie pe blogul său. „Dacă ne gândim la aşezarea neolitică de pe coama dealului Seimeni, la baza căruia se întinde câmpul întins, ideal pentru cultivarea cerealelor, iar în partea opusă este scăldat la poale de apele fluviului, observăm că sigiliul ar reprezenta o hartă sau o indicaţie geografică. Simbolul pământului ar reprezenta dealul Seimeni, cu aşezarea situată la înălţime şi cu bogăţia de cereale recoltate şi depozitate în hambare, iar simbolul apei ar sugera marea, care se afla la nici două sute de metri de deal“, este de părere braşoveanul Cristian Pintilie, potrivit celor împărtăşite cotidianului nostru.