Ce oraş din România a atras 150 de milioane de euro nerambursabili De ce rămâne Constanţa în urmă la capitolul accesării de fonduri europene?

Alba Iulia, oraşul Unirii, a reuşit, în ultimii cinci ani, să atragă fonduri nerambursabile de cinci ori mai mari decât propriul buget anual. Potrivit publicaţiei DailyBusiness.ro, „municipiul cu 60.000 de locuitori a reuşit să contracteze şi să implementeze în ultimii cinci ani proiecte finanţate cu fonduri nerambursabile în valoare de 150 de milioane de euro“. Banii europeni au determinat o schimbare majoră a imaginii urbei care adăposteşte cea mai mare cetate din ţară. Aşa cum menţionează DailyBusiness.ro, asta „înseamnă 2.500 de euro/cap de locuitor, 1.500 de locuri de muncă create şi o rată a şomajului mai mică de 4%“.

Spre deosebire de Constanţa, Alba Iulia are un city manager. Acesta din urmă, pe numele său Nicolaie Moldovan, a declarat, pentru DailyBusiness.ro, că în perioada crizei economice Primăria Alba Iulia a fost cel mai mare investitor în zona de dezvoltare comunitară a oraşului. Asta a însemnat, concret, „regenerarea celei mai mari cetăţi din România şi Europa Centrală şi de Sud Est“. „Investiţiile au presupus, printre altele, modernizarea centrului civic al oraşului, reabilitarea, modernizarea şi extinderea a peste 23 de străzi urbane, 15 km de piste de biciclete, 15 ha de zone verzi şi 1.700 de panouri solare şi fotovoltaice, prin care 4 instituţii publice subordonate şi-au redus cu 60% facturile la energie“.
Municipiul Constanţa are, conform celui mai recent recensământ, 283.872 de locuitori. Oraşul e însă departe de a arăta precum Alba Iulia. Asta şi pentru că actuala administraţie locală nu a fost niciodată dată drept exemplu la capitolul accesării de fonduri europene. La momentul actual, conform datelor oficiale, rata şomajului este de 4,6% (13.056 şomeri). Şi asta în condiţiile în care vorbim totuşi despre un oraş-port, un oraş turistic.

Dacă luăm drept exemplu doar strada Ştefan cel Mare, altădată cea mai importantă arteră comercială a Constanţei, observăm ruinarea desăvârşită a zonei. Decadenţa este cuvântul de ordine de aici, căci faţadele clădirilor arată jalnic, o serie de spaţii comerciale zac goale, în uitare, iar mizeria desăvârşeşte impresia de abandon a zonei. Per ansamblu, aspectul este dezolant.
Nu este însă singura zonă a Constanţei care arată aşa. Până în urmă cu nici măcar un an, Piaţa Ovidiu, centrul istoric al oraşului, părea desprinsă de civilizaţie. În pofida faptului că în prezent se lucrează în Peninsulă, reabilitarea faţadelor clădirilor de aici rămâne un aspect care, fără îndoială, va trebui rezolvat.

Nu în ultimul rând, amintim deja celebra poveste a Cazinoului, clădirea emblematică a Constanţei. Pentru acest simbol, administraţia locală va aloca din bugetul local 167.000 de lei, pentru efectuarea unui studiu de oportunitate pentru identificarea unor soluţii privind reabilitarea sa. Asta deşi, în toamna lui 2013, reprezentanţii municipalităţii spuneau că a fost aprobată finanţarea pentru reabilitarea Cazinoului cu fonduri europene. În şedinţa Consiliului Local Constanţa din martie, primarul Radu Mazăre a explicat însă că dacă administraţia locală va continua cu proiectul european, cu siguranţă reabilitarea nu va fi finalizată în actualul exerciţiu financiar, până la jumătatea lui 2015, fapt pentru care municipalitatea va fi obligată să restituie banii europeni.