Consilierii judeţeni nu ştiu că sunt responsabili cu achiziţiile publice (document)
Consilierii judeţeni nu ştiu că sunt responsabili cu achiziţiile publice (document)
24 Jan, 2014 00:00
ZIUA de Constanta
4222
Marime text
Mulţi dintre consilierii judeţeni constănţeni din actualul mandat nu au habar de faptul că numele lor se regăseşte în documentaţia privind licitaţiile publice, mai exact, în categoria persoanelor cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante, în ce priveşte organizarea, derularea şi finalizarea procedurii (n.r. de licitaţie). Chiar dacă practica nu este ieşită din comun, acelaşi lucru întâmplându-se şi în cazul consilierilor din Consiliul Local Municipal Constanţa, consilierii judeţeni se declară neplăcut surprinşi de acest aspect.
Astfel, consilierul judeţean PSD Gheorghe Mihăeşi, fost primar al municipiului Constanţa, susţine: „Nu ştiu despre ce este vorba. Acum stau să mă gândesc... Nu-mi aduc aminte dacă ni s-a spus. Reprezentăm cetăţenii, dar să ştim şi noi. Nu ştiu în ce măsură e stipulată chestia asta undeva”.
Nici consilierul judeţean Osman Fedbi, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, nu avea cunoştinţă de această problemă. „Eu nu am fost implicat niciodată. Sincer, nu ştiu. O să mă interesez”, a declarat Osman.
Ceva mai vehement, consilierul judeţean PDL Gheorghe Măndilă a precizat: „Nu m-a anunţat nimeni, niciodată. Nu sunt de acord, dacă nu am fost anunţat. Dacă e o obligaţie a unui consilier judeţean sunt de acord. Dar chiar şi aşa nu ne-a întrebat nimeni atunci când ne-au fost folosite numele”.
Liberalul Dumitru Bedivan susţine că, deşi nu este nimic ilegal, nu îşi doreşte să apară în calitate de persoană cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante. „Sunt foarte ocupat la Congaz, nu am timp să mă ocup”. Bedivan a adăugat că nici dintr-o comisie a vreunei licitaţii nu-şi doreşte să facă vreodată parte.
Conservatorul Ciprian Ulmeanu nu a părut deranjat, declarând că nu are nicio problemă atâta vreme cât este consilier judeţean. „Atâta timp cât votăm proiectele, ne asumăm responsabilitatea”, a precizat consilierul judeţean PC.
Amintim că pe 15 ianuarie, la ieşirea din sediul DNA, Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, declara: „Acum mi s-a adus încă un dosar, dar vizează aceeaşi problemă. Sunt hotărâri în vigoare, nu le atacă niciun prefect. Să vină DNA-ul şi poliţia politică, să conducă ei. Un consiliu judeţean este un parlament, dacă consilierii judeţeni votează ceva. Prefectul atacă în instanţă şi contestă decizia”.
Iată, aşadar, că acest „parlament local” nu are nici cea mai mică idee despre faptul că are această calitate în cadrul procedurilor de licitaţii publice în care autoritatea contractantă este Consiliul Judeţean Constanţa. Dat fiind acest aspect, este însă lesne de înţeles de ce Nicuşor Constantinescu atrage atenţia, ori de câte ori situaţia o impune, asupra faptului că, de răspuns, răspund toţi consilierii.
Licitaţii fără număr, aceiaşi răspunzători
Enumerăm în rândurile ce urmează doar câteva dintre licitaţiile, iniţiate anul trecut, de care răspund, alături de şefii CJC, atât consilierii judeţeni, cât şi funcţionarii publici. Astfel, consilierii judeţeni şi funcţionarii publici din cadrul CJC sunt consideraţi persoane cu funcţie de decizie în cadrul licitaţiilor iniţiate de Nicuşor Constantinescu pentru: „Construirea staţiei de sortare a deşeurilor reciclabile şi a staţiei TMB din localitatea Tortoman”, licitaţie aflată în desfăşurare, „Servicii de informare şi promovare şi a instituţiei pe canale TV”, de asemenea, în desfăşurare, „Execuţie lucrări pentru proiectul «Modernizarea drumului judeţean între Ovidiu - Poarta Albă (DJ 228A)»”, licitaţie finalizată, „Servicii de publicitate şi informare pentru proiectul «Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava», licitaţie atribuită asocierii formate din SC Expertissa Constanta SRL şi SC Soti Cable Neptun SRL, „Extindere corp clădire Unitate Medico-Socială de la Agigea cu un alt corp, D+P+1E+M”, licitaţie finalizată.
Venituri anuale de peste 50.000 de lei pentru funcţionarii implicaţi în achiziţii
Cum spuneam anterior, nu doar consilierii judeţeni răspund de licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean. Persoane cu funcţie de decizie sunt alături de şefii CJC (Nicuşor Constantinescu, Cristian Darie, Cristinel Dragomir) şi secretarul judeţului, Mariana Belu, şi funcţionarii publici. În acest context, este interesant de analizat declaraţiile de avere din 2013, dar şi din anii anteriori, ale secretarului judeţului şi funcţionarilor publici, responsabili cu licitaţiile iniţiate de Nicuşor Constantinescu.
Conform declaraţiei de avere semnate la data de 12 iunie 2013, secretarul judeţului, Mariana Belu împreună cu familia sa, deţine un teren de 1.685 de metri pătraţi, cumpărat în anul 1993, un apartament în Constanţa şi un spaţiu comercial (fermă de capre în construcţie), în comuna Potârnichea, din 2010. Mariana Belu este şi proprietara unui autoturism Ford Focus din 2000. Soţul său, Adrian Ovidiu, este implicat în SC Vlahun SRL, deţinând 95% din părţile sociale. La capitolul venituri, Mariana Belu a notat salariile de la CJC din 2012, în sumă de 64.215 de lei, aferente anului fiscal anterior completării declaraţiei de avere, dar şi remuneraţiile soţului, angajat al China Shipping, de 79.480 lei. De asemenea, Adrian Ovidiu Belu mai primeşte şi pensie de 27.600 lei anual.
În declaraţiile de avere din 2012 şi 2011, singurele modificări care au survenit în cazul secretarului judeţului sunt înregistrate la Capitolul Venituri. Potrivit declaraţiei din 2012, Belu a obţinut de la CJC pe parcursul anului anterior, 2011, venituri în valoare de 80.078 lei. Iar din declaraţia semnată în 2011 reiese că în anul fiscal anterior, în 2010, CJC i-a plătit salarii de 51.770 lei.
Potrivit declaraţiei avere publicate pe 10 iunie 2013, Ionuţ Ţiţimeaua deţine din anul 2010 împreună cu soţia sa, Ioana, un apartament în Tomis III, în suprafaţă de 68 de metri pătraţi, dobândit prin vânzare-cumpărare şi două autoturisme, un Renault fabricat în 2006 şi o maşină marca Daewoo, din 2008. În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, şi anume anul 2012, Ionuţ Ţiţimeaua a câştigat de la Consiliul Judeţean Constanţa venituri în sumă de 58.689 lei, în timp ce soţia sa de la DP World a obţinut venituri de 24.000 de lei.
Interesante sunt veniturile obţinute de Ţiţimeaua în 2011 de la CJC. Astfel, potrivit declaraţiei de avere publicată în data de 14 iunie 2012, funcţionarul public a obţinut în anul fiscal anterior, 2011, salarii în valoare totală de 108.541 lei de la CJC. În schimb, potrivit declaraţiei de avere, publicate în data de 10 iunie 2011, Ţiţimeanua Ionuţ a vândut în 2010 un apartament, obţinând venituri de 45.000 de euro. În 2010, salariile de la CJC în ceea ce-l priveşte pe Ionuţ Ţiţimeaua au fost mai mici decât cele câştigate în anii următori. Vorbim de un venit total pe 2010 de 35.548 lei.
Potrivit declaraţiei din 2013, Felicia Tăicuţu, deţine, din 1993, un teren agricol de 1,915 hectare, în localitatea Ion Corvin, un apartament în Constanţa (40 metri pătraţi), cumpărat în 1994, dar şi un număr de 373 acţiuni sociale la Compania de Remorcare Maritimă. Funcţionarul public a contractat în 2007 un credit cu scadenţă în 2046 în valoare de 19.134 lei. În anul anterior completării declaraţiei (2012), Felicia Tăicuţa a obţinut de la CJC salarii de 50.018 lei, iar în baza unui contract de arendă a primit suma de 988 de lei. Potrivit declaraţiei din 2012, veniturile anului 2011 câştigate de la CJC au fost în sumă de 14.289 lei. Tot în acelaşi an, Felicia Tăicuţu a primit salarii în valoare totală de 13.809 lei, fără a menţiona concret sursa venitului.
Sebastian Florin Rancichi: în 2013 declara că deţine un teren, aflat în intravilanul comunei Cumpăna, în suprafaţă de 520 de metri pătraţi, cumpărat prin licitaţie în 2007, un apartament (48 metri pătraţi), din 2003, în Constanţa, o garsonieră (37 metri pătraţi), din 2004, în Bucureşti, şi venituri din anul fiscal anterior (2012), obţinute de la CJC, în valoare de 47.107 lei; în 2012, se modifică doar Capitolul Venituri, astfel că veniturile declarate ca fiind câştigate de la CJC şi aferente anului fiscal anterior, 2011, sunt mai mari, fiind în sumă de 71.807 lei; în 2011, funcţionarul public declară veniturile obţinute de la CJC în 2010, care nu mai sunt la fel de mari şi care se apropie ca şi cuantum de cele din 2012, fiind în sumă de 40.945 lei.
Carmen-Florentina Vasile: în ianuarie 2014 funcţionarul public declara că a moştenit în 2005, 50% cotă parte dintr-un apartament şi că deţine un autoturism Hyundai, fabricat în 2004, dar şi următoarele venituri: 52.712 lei de la Consiliul Judeţean, 900 de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sfântul Andrei Constanţa, 123 lei de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa, 76 de lei de la Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud, 17.157 lei de la PFA Vasile Dan Cătălin, 29.455 lei de la Electronic Arts; declaraţia de avere din 2013 prezintă aceleaşi date, în timp ce în declaraţia din 2012 se modifică veniturile, vorbim de veniturile din anul anterior fiscal, care sunt mai mari, după cum urmează – 78.804 lei de la CJC, 856 lei de la SCJU, 443 lei de la Spitalul de Ftiziologie din Agigea, 117 lei de la SOTRM, 179 lei de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa, 17.157 lei de la PFA Vasile Dan Cătălin.
Titi Cenuşă: în 2013 declara că deţine un teren de 500 de metri pătraţi în intravilanul oraşului Năvodari, o locuinţă în Năvodari din 2002, două autoturisme Chevrolet, din 2005 şi respectiv din 2008, venituri din anul fiscal anterior (2012) de la CJC de 65.364 lei; în declaraţia din 2012 diferă doar veniturile, mai precis funcţionarul publică declară că în anul fiscal anterior (2011) a obţinut de la CJC salarii în sumă de 86.620 de lei; în declaraţia de avere din 2011 veniturile din anul 2010 de la CJC sunt de 52.326 lei.
Elena Vornicu: în 2013 declara că este proprietara unui apartament în Constanţa (47 metri pătraţi), cumpărat în anul 2011, dar şi a două autoturisme (Matiz, Volkswagen Passat), de asemenea, funcţionarul public a contractat un credit în 2011 cu scadenţă în 2041, în valoare de 29.700 de euro, iar în anul fiscal anterior (2012) a obţinut de la CJC venituri în sumă de 63.436 lei; în declaraţia de avere din 2012 veniturile de la CJC, din anul fiscal anterior, sunt ceva mai mari, de 75.270 de lei, de asemenea, faţă de declaraţia din 2013, în cea din 2012 nu apar ambele autoturisme, ci unul singur, şi anume Matiz-ul.
Mihaela Lungu: declara în 2013 că deţine 50% cotă parte dintr-un teren agricol de 5.000 de metri pătraţi din comuna Izvoare, judeţul Prahova, un apartament (29 metri pătraţi) în Constanţa, un autoturism Volkswagen Golf; de asemenea, funcţionarul public are un credit contractat în 2012, cu scadenţă în 2024, de 16.400 de euro, şi venituri în anul fiscal anterior (2012) de 65.069 lei; din declaraţia de avere din 2012, reiese la fel ca şi în cazul celorlalţi funcţionari, că veniturile anului fiscal anterior (2011) obţinute de la CJC, sunt mai mari, în cazul Mihaelei Lungu vorbim de salarii în sumă de 77.796 lei.
Gabriela Mihăieşi: declara în 2013 că deţine 50% cotă parte dintr-un teren agricol de 7 hectare din localitatea Biruinţa, două grajduri fiecare de 210 metri pătraţi în Biruinţa, 30% cotă parte dintr-o casă de locuit din Constanţa, un autoturism Skoda, două credite de 55.000 de euro şi respectiv 120.000 de euro şi venituri de la CJC din anul fiscal anterior (2012) de 36.437 lei; soţul Gabrielei, Gheorghe Mihăieşi a câştigat în 2012 o pensie de 22.800 lei şi 7.623 în calitate de consilier al Consiliului Judeţean Constanţa; în declaraţia de avere din 2012, funcţionarul public declară venituri de 34.000 de lei aferente anului fiscal anterior (2011).
Mihaela Boacă: declara în 2013 că deţine două apartamente în Constanţa, două autoturisme (Dacia 1300 şi Skoda Octavia) şi venituri de la CJC din anul fiscal anterior (2012) de 37.223 lei, iar soţul acesteia venituri de 28.963 lei de la DGFP Constanţa; din chirie cei doi soţi au încasat fiecare câte 6.300 de lei în 2012; în declaraţia de avere din 2012, modificate sunt doar veniturile celor doi soţi, însă nu semnificativ, astfel că Mihaela a raportat câştiguri obţinute de la CJC şi aferente anului fiscal anterior (2011) în sumă de 37.294 lei, iar soţul acesteia, 27.600 lei de la DGFP Constanţa; din chirii cei doi au declarat venituri de 7.056 lei.
Georgeta Blacioti: în 2013 declara că deţine un autoturism Fiat Punto şi venituri de la CJC aferente anului fiscal anterior de 56.321 lei; în declaraţia din 2012 veniturile obţinute de la CJC în anul fiscal anterior (2011) sunt ceva mai mari, de 61.857 lei; în schimb, în declaraţia din 2011 veniturile de la CJC aferente anului fiscal 2010 sunt cu mult mai mici, de 35.829 lei.
Carmen Comănici: în 2013 declara că deţine 50% cotă parte dintr-un apartament de 87 de metri pătraţi din Constanţa, două autoturisme (Skoda şi Honda), un depozit bancar, deschis în 2008, de 9.000 de euro şi venituri de la CJC în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere (2012) de 54.956 lei; în declaraţia din 2012 veniturile de la CJC aferente anului fiscal 2011 sunt de 80.466 lei.
Eduard Gabriel Bădilă: potrivit declaraţiei din 2013, împreună cu soţia deţine, un teren în intravilan, din 2004, un apartament de 110 metri pătraţi, o remorcă Cappelli Jr. şi o Toyota Land Cruiser şi venituri de la CJC de 40.565 lei, obţinute în anul anterior fiscal depunerii declaraţiei de avere (2012), în timp ce soţia sa, Gabriela, de la TV Neptun a încasat 33.355 lei; în declaraţia de avere din 2012 se modifică doar venitul funcţionarului public, mai precis Edurad Bădilă anunţă că a obţinut de la CJC salarii în sumă de 53.778 de lei în anul fiscal anterior (2011).
Raluca Alina Petreanu (fostă Marin): în 2013 declara că deţine un apartament în Sinaia şi 3/8 cotă parte dintr-un apartament din Constanţa, venituri de la CJC din anul fiscal anterior, 2012, de 55.383 lei, 169.750 de euro, constituind o moştenire primită de la Niculaie Ilie Petreanu, 300.000 de euro în urma unui partaj voluntar şi 10.000 de lei la Bogdan Marin în urma unui contract de vânzare-cumpărare.
Getuţa Tănasă: în 2013 declara un teren în intravilanul localităţii Ciocârlia, un autoturism Peugeot şi venituri de la CJC, obţinute în anul fiscal anterior, 2012, de 53.271 lei; în declaraţia din 2012 nu apare terenul din Ciocârlia, iar salariile obţinute de la CJC în anul fiscal anterior (2011) sunt mai mari, fiind în sumă de 72.554 lei.
Lucian Simion: declara în 2013 că deţine împreună cu soţia un teren în intravilanul localităţii Constanţa, o casă de locuit de 188 de metri pătraţi în Constanţa, un autoturism Opel Astra, un depozit bancar de 6.000 de euro, venituri de la CJC în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere (2012) de 41.532 lei şi venituri de la CAR CJ Constanţa, în calitate de preşedinte, de 1.402 de lei; în declaraţia din 2012 apar veniturile obţinute de la CJC aferente anului fiscal 2011, care au fost în valoare de 64.118 lei.
Carmen Adriana Luminiţa Pedestru: declara în 2013 că deţine o casă de locuit în Constanţa, de 107 de metri pătraţi, un autoturism Volkswagen şi venituri de la CJC aferente anului 2012 în sumă de 63.185 lei; în declaraţia din 2012 veniturile de la CJC, aferente anului fiscal 2011, sunt mai mari, de 78.301 de lei.
Dănuţ Răgălie: declara în 2013 că deţine împreună cu soţia un apartament în Constanţa, de 60,9 metri pătraţi, un credit cu scadenţă în 2040 de 57.000 de euro şi venituri de la CJC, pe care le-a obţinut în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere (2012) de 51.152 lei, dar şi venituri de 25.248 lei de la ADI SE; în declaraţia de avere din 2012 veniturile se modifică, salariile de la CJC, aferente anului fiscal anterior, fiind în sumă de 58.448 lei, iar veniturile de la ADI SE sunt în valoare de 21.040 lei.
Ioan Mihai Nache: declara în 2013 că deţine împreună cu soţia un teren agricol de 1.000 de metri pătraţi, un apartament de 70 metri pătraţi şi 50% cotă parte dintr-o casă de locuit de 180 de metri pătraţi, din Năvodari, un autoturism Opel Astra; la capitolul venituri, funcţionarul public notează că a primit de la CJC în anul fiscal anterior, 2012, salarii în sumă de 61.067 lei; în declaraţia de avere din 2012 nu apare apartamentul de 70 de metri pătraţi, iar veniturile funcţionarului public sunt mai mari, mai precis acesta a primit de la CJC în 2012, anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, salarii în sumă de 74.891 lei.
Astfel, consilierul judeţean PSD Gheorghe Mihăeşi, fost primar al municipiului Constanţa, susţine: „Nu ştiu despre ce este vorba. Acum stau să mă gândesc... Nu-mi aduc aminte dacă ni s-a spus. Reprezentăm cetăţenii, dar să ştim şi noi. Nu ştiu în ce măsură e stipulată chestia asta undeva”.
Nici consilierul judeţean Osman Fedbi, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, nu avea cunoştinţă de această problemă. „Eu nu am fost implicat niciodată. Sincer, nu ştiu. O să mă interesez”, a declarat Osman.
Ceva mai vehement, consilierul judeţean PDL Gheorghe Măndilă a precizat: „Nu m-a anunţat nimeni, niciodată. Nu sunt de acord, dacă nu am fost anunţat. Dacă e o obligaţie a unui consilier judeţean sunt de acord. Dar chiar şi aşa nu ne-a întrebat nimeni atunci când ne-au fost folosite numele”.
Liberalul Dumitru Bedivan susţine că, deşi nu este nimic ilegal, nu îşi doreşte să apară în calitate de persoană cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante. „Sunt foarte ocupat la Congaz, nu am timp să mă ocup”. Bedivan a adăugat că nici dintr-o comisie a vreunei licitaţii nu-şi doreşte să facă vreodată parte.
Conservatorul Ciprian Ulmeanu nu a părut deranjat, declarând că nu are nicio problemă atâta vreme cât este consilier judeţean. „Atâta timp cât votăm proiectele, ne asumăm responsabilitatea”, a precizat consilierul judeţean PC.
Amintim că pe 15 ianuarie, la ieşirea din sediul DNA, Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, declara: „Acum mi s-a adus încă un dosar, dar vizează aceeaşi problemă. Sunt hotărâri în vigoare, nu le atacă niciun prefect. Să vină DNA-ul şi poliţia politică, să conducă ei. Un consiliu judeţean este un parlament, dacă consilierii judeţeni votează ceva. Prefectul atacă în instanţă şi contestă decizia”.
Iată, aşadar, că acest „parlament local” nu are nici cea mai mică idee despre faptul că are această calitate în cadrul procedurilor de licitaţii publice în care autoritatea contractantă este Consiliul Judeţean Constanţa. Dat fiind acest aspect, este însă lesne de înţeles de ce Nicuşor Constantinescu atrage atenţia, ori de câte ori situaţia o impune, asupra faptului că, de răspuns, răspund toţi consilierii.
Licitaţii fără număr, aceiaşi răspunzători
Enumerăm în rândurile ce urmează doar câteva dintre licitaţiile, iniţiate anul trecut, de care răspund, alături de şefii CJC, atât consilierii judeţeni, cât şi funcţionarii publici. Astfel, consilierii judeţeni şi funcţionarii publici din cadrul CJC sunt consideraţi persoane cu funcţie de decizie în cadrul licitaţiilor iniţiate de Nicuşor Constantinescu pentru: „Construirea staţiei de sortare a deşeurilor reciclabile şi a staţiei TMB din localitatea Tortoman”, licitaţie aflată în desfăşurare, „Servicii de informare şi promovare şi a instituţiei pe canale TV”, de asemenea, în desfăşurare, „Execuţie lucrări pentru proiectul «Modernizarea drumului judeţean între Ovidiu - Poarta Albă (DJ 228A)»”, licitaţie finalizată, „Servicii de publicitate şi informare pentru proiectul «Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava», licitaţie atribuită asocierii formate din SC Expertissa Constanta SRL şi SC Soti Cable Neptun SRL, „Extindere corp clădire Unitate Medico-Socială de la Agigea cu un alt corp, D+P+1E+M”, licitaţie finalizată.
Venituri anuale de peste 50.000 de lei pentru funcţionarii implicaţi în achiziţii
Cum spuneam anterior, nu doar consilierii judeţeni răspund de licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean. Persoane cu funcţie de decizie sunt alături de şefii CJC (Nicuşor Constantinescu, Cristian Darie, Cristinel Dragomir) şi secretarul judeţului, Mariana Belu, şi funcţionarii publici. În acest context, este interesant de analizat declaraţiile de avere din 2013, dar şi din anii anteriori, ale secretarului judeţului şi funcţionarilor publici, responsabili cu licitaţiile iniţiate de Nicuşor Constantinescu.
Conform declaraţiei de avere semnate la data de 12 iunie 2013, secretarul judeţului, Mariana Belu împreună cu familia sa, deţine un teren de 1.685 de metri pătraţi, cumpărat în anul 1993, un apartament în Constanţa şi un spaţiu comercial (fermă de capre în construcţie), în comuna Potârnichea, din 2010. Mariana Belu este şi proprietara unui autoturism Ford Focus din 2000. Soţul său, Adrian Ovidiu, este implicat în SC Vlahun SRL, deţinând 95% din părţile sociale. La capitolul venituri, Mariana Belu a notat salariile de la CJC din 2012, în sumă de 64.215 de lei, aferente anului fiscal anterior completării declaraţiei de avere, dar şi remuneraţiile soţului, angajat al China Shipping, de 79.480 lei. De asemenea, Adrian Ovidiu Belu mai primeşte şi pensie de 27.600 lei anual.
În declaraţiile de avere din 2012 şi 2011, singurele modificări care au survenit în cazul secretarului judeţului sunt înregistrate la Capitolul Venituri. Potrivit declaraţiei din 2012, Belu a obţinut de la CJC pe parcursul anului anterior, 2011, venituri în valoare de 80.078 lei. Iar din declaraţia semnată în 2011 reiese că în anul fiscal anterior, în 2010, CJC i-a plătit salarii de 51.770 lei.
Potrivit declaraţiei avere publicate pe 10 iunie 2013, Ionuţ Ţiţimeaua deţine din anul 2010 împreună cu soţia sa, Ioana, un apartament în Tomis III, în suprafaţă de 68 de metri pătraţi, dobândit prin vânzare-cumpărare şi două autoturisme, un Renault fabricat în 2006 şi o maşină marca Daewoo, din 2008. În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, şi anume anul 2012, Ionuţ Ţiţimeaua a câştigat de la Consiliul Judeţean Constanţa venituri în sumă de 58.689 lei, în timp ce soţia sa de la DP World a obţinut venituri de 24.000 de lei.
Interesante sunt veniturile obţinute de Ţiţimeaua în 2011 de la CJC. Astfel, potrivit declaraţiei de avere publicată în data de 14 iunie 2012, funcţionarul public a obţinut în anul fiscal anterior, 2011, salarii în valoare totală de 108.541 lei de la CJC. În schimb, potrivit declaraţiei de avere, publicate în data de 10 iunie 2011, Ţiţimeanua Ionuţ a vândut în 2010 un apartament, obţinând venituri de 45.000 de euro. În 2010, salariile de la CJC în ceea ce-l priveşte pe Ionuţ Ţiţimeaua au fost mai mici decât cele câştigate în anii următori. Vorbim de un venit total pe 2010 de 35.548 lei.
Potrivit declaraţiei din 2013, Felicia Tăicuţu, deţine, din 1993, un teren agricol de 1,915 hectare, în localitatea Ion Corvin, un apartament în Constanţa (40 metri pătraţi), cumpărat în 1994, dar şi un număr de 373 acţiuni sociale la Compania de Remorcare Maritimă. Funcţionarul public a contractat în 2007 un credit cu scadenţă în 2046 în valoare de 19.134 lei. În anul anterior completării declaraţiei (2012), Felicia Tăicuţa a obţinut de la CJC salarii de 50.018 lei, iar în baza unui contract de arendă a primit suma de 988 de lei. Potrivit declaraţiei din 2012, veniturile anului 2011 câştigate de la CJC au fost în sumă de 14.289 lei. Tot în acelaşi an, Felicia Tăicuţu a primit salarii în valoare totală de 13.809 lei, fără a menţiona concret sursa venitului.
Sebastian Florin Rancichi: în 2013 declara că deţine un teren, aflat în intravilanul comunei Cumpăna, în suprafaţă de 520 de metri pătraţi, cumpărat prin licitaţie în 2007, un apartament (48 metri pătraţi), din 2003, în Constanţa, o garsonieră (37 metri pătraţi), din 2004, în Bucureşti, şi venituri din anul fiscal anterior (2012), obţinute de la CJC, în valoare de 47.107 lei; în 2012, se modifică doar Capitolul Venituri, astfel că veniturile declarate ca fiind câştigate de la CJC şi aferente anului fiscal anterior, 2011, sunt mai mari, fiind în sumă de 71.807 lei; în 2011, funcţionarul public declară veniturile obţinute de la CJC în 2010, care nu mai sunt la fel de mari şi care se apropie ca şi cuantum de cele din 2012, fiind în sumă de 40.945 lei.
Carmen-Florentina Vasile: în ianuarie 2014 funcţionarul public declara că a moştenit în 2005, 50% cotă parte dintr-un apartament şi că deţine un autoturism Hyundai, fabricat în 2004, dar şi următoarele venituri: 52.712 lei de la Consiliul Judeţean, 900 de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sfântul Andrei Constanţa, 123 lei de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa, 76 de lei de la Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud, 17.157 lei de la PFA Vasile Dan Cătălin, 29.455 lei de la Electronic Arts; declaraţia de avere din 2013 prezintă aceleaşi date, în timp ce în declaraţia din 2012 se modifică veniturile, vorbim de veniturile din anul anterior fiscal, care sunt mai mari, după cum urmează – 78.804 lei de la CJC, 856 lei de la SCJU, 443 lei de la Spitalul de Ftiziologie din Agigea, 117 lei de la SOTRM, 179 lei de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa, 17.157 lei de la PFA Vasile Dan Cătălin.
Titi Cenuşă: în 2013 declara că deţine un teren de 500 de metri pătraţi în intravilanul oraşului Năvodari, o locuinţă în Năvodari din 2002, două autoturisme Chevrolet, din 2005 şi respectiv din 2008, venituri din anul fiscal anterior (2012) de la CJC de 65.364 lei; în declaraţia din 2012 diferă doar veniturile, mai precis funcţionarul publică declară că în anul fiscal anterior (2011) a obţinut de la CJC salarii în sumă de 86.620 de lei; în declaraţia de avere din 2011 veniturile din anul 2010 de la CJC sunt de 52.326 lei.
Elena Vornicu: în 2013 declara că este proprietara unui apartament în Constanţa (47 metri pătraţi), cumpărat în anul 2011, dar şi a două autoturisme (Matiz, Volkswagen Passat), de asemenea, funcţionarul public a contractat un credit în 2011 cu scadenţă în 2041, în valoare de 29.700 de euro, iar în anul fiscal anterior (2012) a obţinut de la CJC venituri în sumă de 63.436 lei; în declaraţia de avere din 2012 veniturile de la CJC, din anul fiscal anterior, sunt ceva mai mari, de 75.270 de lei, de asemenea, faţă de declaraţia din 2013, în cea din 2012 nu apar ambele autoturisme, ci unul singur, şi anume Matiz-ul.
Mihaela Lungu: declara în 2013 că deţine 50% cotă parte dintr-un teren agricol de 5.000 de metri pătraţi din comuna Izvoare, judeţul Prahova, un apartament (29 metri pătraţi) în Constanţa, un autoturism Volkswagen Golf; de asemenea, funcţionarul public are un credit contractat în 2012, cu scadenţă în 2024, de 16.400 de euro, şi venituri în anul fiscal anterior (2012) de 65.069 lei; din declaraţia de avere din 2012, reiese la fel ca şi în cazul celorlalţi funcţionari, că veniturile anului fiscal anterior (2011) obţinute de la CJC, sunt mai mari, în cazul Mihaelei Lungu vorbim de salarii în sumă de 77.796 lei.
Gabriela Mihăieşi: declara în 2013 că deţine 50% cotă parte dintr-un teren agricol de 7 hectare din localitatea Biruinţa, două grajduri fiecare de 210 metri pătraţi în Biruinţa, 30% cotă parte dintr-o casă de locuit din Constanţa, un autoturism Skoda, două credite de 55.000 de euro şi respectiv 120.000 de euro şi venituri de la CJC din anul fiscal anterior (2012) de 36.437 lei; soţul Gabrielei, Gheorghe Mihăieşi a câştigat în 2012 o pensie de 22.800 lei şi 7.623 în calitate de consilier al Consiliului Judeţean Constanţa; în declaraţia de avere din 2012, funcţionarul public declară venituri de 34.000 de lei aferente anului fiscal anterior (2011).
Mihaela Boacă: declara în 2013 că deţine două apartamente în Constanţa, două autoturisme (Dacia 1300 şi Skoda Octavia) şi venituri de la CJC din anul fiscal anterior (2012) de 37.223 lei, iar soţul acesteia venituri de 28.963 lei de la DGFP Constanţa; din chirie cei doi soţi au încasat fiecare câte 6.300 de lei în 2012; în declaraţia de avere din 2012, modificate sunt doar veniturile celor doi soţi, însă nu semnificativ, astfel că Mihaela a raportat câştiguri obţinute de la CJC şi aferente anului fiscal anterior (2011) în sumă de 37.294 lei, iar soţul acesteia, 27.600 lei de la DGFP Constanţa; din chirii cei doi au declarat venituri de 7.056 lei.
Georgeta Blacioti: în 2013 declara că deţine un autoturism Fiat Punto şi venituri de la CJC aferente anului fiscal anterior de 56.321 lei; în declaraţia din 2012 veniturile obţinute de la CJC în anul fiscal anterior (2011) sunt ceva mai mari, de 61.857 lei; în schimb, în declaraţia din 2011 veniturile de la CJC aferente anului fiscal 2010 sunt cu mult mai mici, de 35.829 lei.
Carmen Comănici: în 2013 declara că deţine 50% cotă parte dintr-un apartament de 87 de metri pătraţi din Constanţa, două autoturisme (Skoda şi Honda), un depozit bancar, deschis în 2008, de 9.000 de euro şi venituri de la CJC în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere (2012) de 54.956 lei; în declaraţia din 2012 veniturile de la CJC aferente anului fiscal 2011 sunt de 80.466 lei.
Eduard Gabriel Bădilă: potrivit declaraţiei din 2013, împreună cu soţia deţine, un teren în intravilan, din 2004, un apartament de 110 metri pătraţi, o remorcă Cappelli Jr. şi o Toyota Land Cruiser şi venituri de la CJC de 40.565 lei, obţinute în anul anterior fiscal depunerii declaraţiei de avere (2012), în timp ce soţia sa, Gabriela, de la TV Neptun a încasat 33.355 lei; în declaraţia de avere din 2012 se modifică doar venitul funcţionarului public, mai precis Edurad Bădilă anunţă că a obţinut de la CJC salarii în sumă de 53.778 de lei în anul fiscal anterior (2011).
Raluca Alina Petreanu (fostă Marin): în 2013 declara că deţine un apartament în Sinaia şi 3/8 cotă parte dintr-un apartament din Constanţa, venituri de la CJC din anul fiscal anterior, 2012, de 55.383 lei, 169.750 de euro, constituind o moştenire primită de la Niculaie Ilie Petreanu, 300.000 de euro în urma unui partaj voluntar şi 10.000 de lei la Bogdan Marin în urma unui contract de vânzare-cumpărare.
Getuţa Tănasă: în 2013 declara un teren în intravilanul localităţii Ciocârlia, un autoturism Peugeot şi venituri de la CJC, obţinute în anul fiscal anterior, 2012, de 53.271 lei; în declaraţia din 2012 nu apare terenul din Ciocârlia, iar salariile obţinute de la CJC în anul fiscal anterior (2011) sunt mai mari, fiind în sumă de 72.554 lei.
Lucian Simion: declara în 2013 că deţine împreună cu soţia un teren în intravilanul localităţii Constanţa, o casă de locuit de 188 de metri pătraţi în Constanţa, un autoturism Opel Astra, un depozit bancar de 6.000 de euro, venituri de la CJC în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere (2012) de 41.532 lei şi venituri de la CAR CJ Constanţa, în calitate de preşedinte, de 1.402 de lei; în declaraţia din 2012 apar veniturile obţinute de la CJC aferente anului fiscal 2011, care au fost în valoare de 64.118 lei.
Carmen Adriana Luminiţa Pedestru: declara în 2013 că deţine o casă de locuit în Constanţa, de 107 de metri pătraţi, un autoturism Volkswagen şi venituri de la CJC aferente anului 2012 în sumă de 63.185 lei; în declaraţia din 2012 veniturile de la CJC, aferente anului fiscal 2011, sunt mai mari, de 78.301 de lei.
Dănuţ Răgălie: declara în 2013 că deţine împreună cu soţia un apartament în Constanţa, de 60,9 metri pătraţi, un credit cu scadenţă în 2040 de 57.000 de euro şi venituri de la CJC, pe care le-a obţinut în anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere (2012) de 51.152 lei, dar şi venituri de 25.248 lei de la ADI SE; în declaraţia de avere din 2012 veniturile se modifică, salariile de la CJC, aferente anului fiscal anterior, fiind în sumă de 58.448 lei, iar veniturile de la ADI SE sunt în valoare de 21.040 lei.
Ioan Mihai Nache: declara în 2013 că deţine împreună cu soţia un teren agricol de 1.000 de metri pătraţi, un apartament de 70 metri pătraţi şi 50% cotă parte dintr-o casă de locuit de 180 de metri pătraţi, din Năvodari, un autoturism Opel Astra; la capitolul venituri, funcţionarul public notează că a primit de la CJC în anul fiscal anterior, 2012, salarii în sumă de 61.067 lei; în declaraţia de avere din 2012 nu apare apartamentul de 70 de metri pătraţi, iar veniturile funcţionarului public sunt mai mari, mai precis acesta a primit de la CJC în 2012, anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, salarii în sumă de 74.891 lei.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii