Cum suportă primarii ideea desfiinţării comunelor „Nu are sens”, „oamenii vor fi puşi pe drumuri”, „este un lucru firesc”

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea susţinea la sfârşitul săptămânii trecute că dacă guvernanţii încep în acest an sa desfiinţeze comune, dau „foc la ţara”, intenţia fiind ca, începând cu anul 2014, să fie stimulată asocierea între comune.
El a adăugat că subiectul „desfiinţării unor comune” nu înseamnă că nu este „interesant”.
Cum văd primarii din judeţul Constanţa ideea desfiinţării comunelor în contextul regionalizării, cu ce argumente pro şi contra vin ei pe acest subiect şi dacă sunt de acord ca unităţile administrativ-teritoriale pe care le păstoresc să dispară - sunt chestiuni la care veţi afla răspuns în rândurile următoare.

Gheorghe Cenuşă, primarul de la Dumbrăveni (517 locuitori), comuna cu cei mai puţini locuitori din judeţ, declară pe această temă următoarele: „Mă aştept la desfiinţare, discuţia este veche, ne tot spun că  regionalizarea nu înseamnă desfiinţare, însă ei peste tot ei umblă la reduceri. Din punctul meu de vedere, nu are sens comasarea comunelor. Astfel de hotărâri sunt luate de cei care astăzi deţin o anumită funcţie, mâine nu. Se fac calcule oarbe, seci. În Primăria comunei Dumbrăveni avem şapte funcţionari din 10, nu avem om de serviciu, nu avem fochist. Nu văd ce economie s-ar face prin desfiinţarea comunelor, pentru că serviciile tot trebuie să existe. Dacă o comună se măreşte automat vorbim de funcţionari mai mulţi, pentru că prin lege la un număr de locuitori ai un număr de funcţionari. Se desfiinţează comunele, se desfiinţează şi sediile de primării, iar oamenii vor fi puşi pe drumuri. Dacă centrul va fi spre exemplu la Indepedenţa – între noi şi ei sunt 10 kilometri distanţă, kilometri pe care oamenii vor trebui să-i străbată, dar de oameni se uită...
Primăria Dumbrăveni a fost extinsă şi reabilitată în anul 2008 pentru a oferi servicii de calitate. Avem birouri moderne şi încăperi spaţioase. Primăria noastră arată mai bine decât cele existente la ora actuală în comunele mari din care Dumbrăveni ar urma să facă parte. Acum vorbim de organizare, disciplină, interes direct pentru populaţie, dacă primăria se mută dispare subiectul acesta”.

Gheorghe C. Popescu, primarul comunei Fântânele (1.553 locuitori) precizează că: „Indiferent ce interese economice, macroeconomice, sociale ar fi, eu unul o să fiu destul de subiectiv. Sunt primarul unei comune mici care va fi foarte afectată de o astfel de decizie, oamenii vor fi puşi pe drumuri. Suntem o comună care ne autogospodărim, nu primim mare lucru de la stat, aşa că problema economisirii de bani nu se justifică în cazul comunei Fântânele. Comuna trăieşte pe picioarele ei. Este o comună liniştită, cu realizări destul de multe, există un progres evident şi mai accelerat decât în cazul altor comune mult mai mari care ar urma să preia în administrarea lor comunele mici. În urma asocierii, reducerea de personal va fi sub 5%, deoarece comuna centrală care să zicem că are 50 de angajaţi îşi va suplimenta numărul de funcţionari cu alte 50 de persoane.
Fântânele arată bine, va arăta şi mai bine, am pus camere de luat vederi. Cine se va mai îngriji de toate investiţiile făcute dacă centrul noii structurii va fi la zeci kilometri distanţă? Ce facem distrugem miliarde de lei pentru o reducere infimă la bugetul de stat?!”

Dorinela Irimia, primarul comunei Saraiu (1.212 locuitori) afirmă că: „Nu am fost consultaţi pe această temă şi sunt conştientă că nici nu vom fi, pentru că deciziile se iau de sus în jos. Nu este unica problemă regionalizarea sau comasarea comunelor”.

Primarul comunei Târguşor (1.610 locuitori), Dumitru Dragu, declară că: „Târguşor de-abia şi-a revenit după 4 ani de la despărţirea administrativă de comuna Grădina, ne-ar trebui alţi 4-5 ani să ne revenim după o nouă reaşezare. Cred că lucrurile trebuie lăsate aşa cum sunt, trebuie să există stabilitate (cu arhiva de-abia ne-am pus la punct, însă nu 100%, mai există câteva neclarităţi şi la această dată). Nu mă opun asocierii unui număr de 5-6 comune, dar în fiecare comună să există un consilier şi un viceprimar şi să continue să funcţioneze primăriile de comună”.

Primarul comunei Horia (1.172 locuitori), Gigel Sava declară următoarele: „Nu cred că dăm foc la ţară, dăm foc la unii care au interes să fie primari. În anul 2006 am vizitat o comună aflată la graniţa dintre Belgia şi Franţa, formată din 13 localităţi cu 13.000 de locuitori, şi am zis că la fel ar trebui să fie şi la noi - cinci comune să formeze o comună serioasă cu servicii de asistenţă socială şi servicii de urbanism. O astfel de reaşezare ne va permite dezvoltarea proiectelor în interes mai larg, prin înfiinţarea unui centru medical ca lumea, a unui singur cămin cultural şi nu a zece căminem care stau cu lacătul pe uşă, şi prin construirea unui drum care să facă legătura cu şoseaua naţională sau cea europeană”.


Eugen Marius Berbec, primar al comunei Vulturu (689 locuitori) spune că: „Vă daţi seama că susţin acest lucru şi nu din considerente politice, ci pure considerente economice. Dintr-un anumit punct de vedere (n.r. desfiinţarea comunelor) este un lucru firesc, fie că ne convine sau nu. Şi guvernarea trecută a încercat aceasta în 2012, iar acum această chestiune îşi face din nou simţită prezenţa. În Franţa există deja un sistem de asociere, asocierea UAT-urilor (n.r. unităţilor administrativ-teritoriale) pe tema deşeurilor, a alimentării cu apă. Dar pentru ca acest sistem să fie implementat din punct de vedere legal, trebuie modificată Constituţia şi organizat un referendum, întrucât cetăţenii trebuie să fie şi ei consultaţi în această privinţă”.