Lucrările, finalizate până în 2019 Se aprobă indicatorii şi SF-urile pentru cinci proiecte de milioane de euro

Consilierii judeţeni sunt convocaţi, la începutul săptămânii viitoare, să aprobe mai multe proiecte de hotărâre care vizează indicatorii tehnico-economici ai celor cinci proiecte pentru care trebuie să obţină fonduri europene pe axele care se vor deschide în următoarea perioadă. Este vorba despre proiectele: „Restaurarea, conservarea, amenajarea si punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”, „Reabilitarea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa”, „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu”, „Restaurarea, conservarea, amenajarea si valorificarea cultural-turistică a Cetăţii Carsium (Hârşova), dar şi „Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 223: tronsonul Cernavodă - Rasova - Aliman - Ion Corvin”.
 
Până pe 25 noiembrie, constănţenii au putut să depună sugestiile şi opiniile cu privire la cele cinci proiecte. Potrivit estimărilor, proiectele ar trebui să fie finalizate în cursul perioadei 2018 - 2019. Pentru fiecare dintre aceste obiective, CJC poate accesa maximum 5 milioane de euro, fiind estimată o investiţie de 4,5 milioane de euro pentru proiectare şi lucrări propriu-zise şi 500.000 de euro pentru audit şi promovare. 

Prudenţă în restaurarea cetăţilor vechi din Dobrogea

Restaurarea, conservarea, amenajarea şi valorificarea cultural-turistică a Cetăţii Carsium (Hârşova) - Castrul roman, respectiv a Cetăţii Histria sunt două dintre proiectele reluate de administraţia judeţeană. În cazul Histria, procedura de primire a ofertelor s-a încheiat pe 13.10.2016, potrivit site-ului Consiliului Judeţean, dar nu s-a prezentat nimeni pentru atribuirea proiectului. Din informaţiile noastre, confirmate de arheologi şi reprezentanţii ştiinţifici ai şantierelor arheologice din cele două cetăţi, Institutul Naţional al Patrimoniului, dar şi un secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii ar fi informat administraţia judeţeană cu privire la erorile conţinute de specificaţiile tehnice aferente celor două proiecte. Mai mult, în cazul Histria s-a recomandat anularea procedurii de atribuire a proiectului de elaborare a documentaţiei tehnico-economice, faza SF/DALI (inclusiv studii de teren - geotehnic, topografic etc.), expertiză tehnică, analiză cost-beneficiu şi studiu de marketing, precum şi întocmirea documentaţiilor complete necesare depunerii, obţinerii si predării către beneficiar a tuturor avizelor, acordurilor sau autorizaţiilor, necesare derulării proiectului „Restaurarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria”, până la organizarea unei dezbateri cu specialiştii pe acest subiect. 

Studiul de fezabilitate iniţial a fost întocmit încă din 2015 

Aşa cum se precizează şi în anunţul de atribuire, studiul de fezabilitate iniţial pentru proiectul „Carsium” a fost întocmit încă din anul 2015 de SC Credo Design SRL, şeful de proiect fiind arhitectul-inginer Aurora Târşoagă. Firma are sediul în Bucureşti şi îi are ca asociaţi şi administratori pe Nicoleta Teişi şi Aurora Târşoagă şi desfăşoară activităţi de arhitectură şi restaurare.

SF a fost însoţit la vremea respectivă de avize de specialitate, memoriu arhitectură, borderou, memoriu general şi devize, expertiză tehnică, ridicare topo, studii, aşa cum reiese şi pe site-ul CJC, unde este publicat anunţul de reluare a procedurii de încredinţare a proiectului.

Cum va arăta Mormântul Pictat? 

În cazul proiectului de conservare, reabilitare şi punere în valoare a Cavoului Pictat, se vor efectua lucrări privind: restaurarea picturii interioare, restaurarea şi securizarea cavoului, dotarea cu instalaţie de climatizare a spaţiului interior al cavoului şi drumul de acces pentru realizarea proiecţiei monumentului. În cadrul proiectului urmează să se realizeze o construcţie pe două niveluri „care să asigure protecţia şi punerea în valoare a monumentului şi a componentelor de patrimoniu - obiectele sacre ale lumii romano-bizantine“, o parcare, grupuri sanitare, dar, totodată, vor apărea indicatoare şi plăcuţe informative în zonă.
După ce vor fi finalizate lucrările, constănţenii şi turiştii vor putea să vadă cum arată Mormântul Pictat, în cadrul unui punct de informare unde aceştia vor privi din afară monumentul arheologic, dar vor avea şi imaginea din interior, prin intermediul unor proiecţii 3D şi 4D ale picturilor care există.

Edificiul Roman cu Mozaic, monument istoric lăsat în paragină 

Edificiul Roman cu Mozaic din Constanţa a fost descoperit în timpul lucrărilor edilitare întreprinse în anii 1957-1959 în Piaţa Ovidiu. Este declarat monument istoric şi face parte din rămăşiţele oraşului antic Tomis. Complexul a fost construit din trei terase şi făcea legătura între nivelul oraşului şi cel al portului antic. Monumentul avea, iniţial, peste 2.000 de metri pătraţi de mozaic şi, cel mai probabil, susţin sursele istorice, a fost înălţat în secolul al IV-lea e.n., probabil sub împăratul Constantin cel Mare, fiind reparat în diverse etape până la sfârşitul secolului al VI-lea, când îşi încheie existenţa, căzând în ruină odată cu decăderea activităţilor comerciale ale cetăţii. Din suprafaţa iniţială de 2.000 m se mai păstrează circa 700 mp - suficient însă pentru a deduce că suntem în faţa unei mari construcţii portuare. Terasa superioară era ocupată de o sală de dimensiuni impresionante (100 m lungime şi 20 m lăţime), acoperită probabil, în antichitate, cu o imensă boltă sprijinită de stâlpi. Din această sală astăzi se mai păstrează o parte din peretele lung şi unul dintre pereţii laterali. Specialiştii aveau să stabilească faptul că descoperirea era una importantă.
 
Monumentul nu a mai fost restaurat de la sfârşitul anilor '80, când studenţi de la Facultatea de Artă din Bucureşti veneau în fiecare vară şi curăţau fiecare bucată de mozaic. Au trecut 26 de ani de când nu s-a mai făcut nimic pentru această comoară a Tomisului.

MINAC, din 1977 în sediul care are nevoie de renovare 

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a fost înfiinţat în anul 1878, însă nu a avut un sediu stabil decât în anul 1914. În 1977, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la revenirea Dobrogei la Statul Roman, muzeul a fost reamenajat. Muzeul este găzduit într-o clădire-monument, fiind fostul sediu al Primăriei din Constanţa, construită între anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile Ştefănescu, şi are un patrimoniu de peste 430.000 de obiecte, a căror tipologie cuprinde profilul aşezării de-a lungul secolelor. Dintre exponatele celebre, amintim: zeiţa Fortuna cu zeul Pontos, doi protectori ai oraşului şi portului, şarpele Glykon, gânditorul de la Hamangia şi femeia sa.
 
Potrivit site-ului MINAC, pe 22 septembrie 1957 a fost inaugurat, parţial, muzeul în noul său sediu. Pe 25 decembrie 1977, a fost inaugurat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Atributul de naţional acordat unei instituţii provinciale este expresia pe deplin justificată de poziţia ştiinţifică şi de propagandă a instituţiei. Spaţiul expoziţional ocupă trei niveluri: parter, etajul I şi etajul II. La parter sunt amenajate două săli de Tezaur; etajul I cuprinde, cronologic, istoria veche şi medievală a Dobrogei; la etajul II continuă istoria modernă şi, de asemenea, sunt amenajate câteva expoziţii tematice. 

Lungimea totală a tronsonului Cernavodă - Ion Corvin va fi de 38,7 de kilometri

CJC a elaborat şi susţinut la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020, mai multe proiecte, printre care se regăseşte şi cel privind reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean 223, tronsonul Cernavodă - Rasova - Aliman - Ion Corvin. Demersul CJC are ca scop „conectarea drumului judeţean la reţeaua drumurilor naţionale şi la reţeaua TEN (A2) prevăzută a se realiza prin POR“. Beneficiari ai modernizării şi reabilitării DJ 223 vor fi, în principal, locuitorii din Cernavodă, Rasova, Aliman şi Ion Corvin, precum şi cei din localităţile situate în vecinătate - Băneasa, Oltina, Lipniţa, Ostrov, Dobromir, Adamclisi şi Deleni. Lungimea totală a acestui tronson va fi de 38,7 de kilometri, cu o lăţime pe partea carosabilă de şase metri.