Primarii din judeţul Constanţa, dezgustaţi de hotărârea CCR privind legea ANI „Este o bătaie de joc la adresa Justiţiei, a lui Iohannis şi a primarilor”

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, ieri, că dispoziţiile referitoare la incompatibilitatea aleșilor locali cu funcția de reprezentant în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sunt constituţionale.

Amintim că decizia îl vizează şi pe preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, între acesta şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care-l acuză de incompatibilitate pe vremea când era primar al Sibiului, derulându-se un proces.
Articolul în baza căruia sute de foşti şi actuali primari din ţară au fost declaraţi incompatibili de ANI este Articolul 87, alin. 1, lit. f) din Legea 161/2003 (Legea ANI).

Pe data de 4 noiembrie, CCR a decis repunerea pe rol, pentru 9 decembrie, a excepţiei ridicate de primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, deoarece judecătorii au apreciat că este nevoie de lămuriri suplimentare şi de dosarul de la Curtea de Apel Constanţa. Ulterior, Curtea a mai avut pe ordinea de zi dosare în care era ridicată aceeaşi excepţie, acestea fiind amânate tot pentru aceeaşi dată. Pe 9 decembrie, CCR a amânat decizia până la data de 16 decembrie.

Cum comentează primarii constănţeni faptul că CCR dă câştig de cauză Agenţiei Naţionale de Integritate, lăsându-i pe aceştia la mâna instanţelor?

Primarul oraşului Techirghiol, liberalul Adrian Stan, a spus că, în opinia sa, instanţa va decide de la caz la caz soarta fiecărui ales local declarat incompatibili, dar că, „dacă se va rămâne la actuala decizie, lucrurile vor fi grave, începând cu preşedintele ales al României şi până la sute de primari din ţară”.

„Legea 215 şi Legea ANI trebuiau armonizate”

Tudorel Nădrag, primarul localităţii Hârşova, se declară dezgustat de decizia CCR. „Este o bătaie de joc la adresa Justiţiei, a lui Iohannis şi a primarilor. Aşa cum am mai explicat, Legea 215 a administraţiei publice locale şi Legea ANI trebuiau armonizate. În ce ţară trăim? Se mai face ţara asta bine?!?”, a întrebat, retoric, social-democratul.

Totodată, primarul din Hârşova a precizat că soarta fiecărui ales local declarat incompatibil va fi decisă de instanţă. Inclusiv cea a preşedintelui Klaus Iohannis.

Primarul comunei Nicolae Bălcescu, liberalul Viorel Bălan, a afirmat că respectă decizia CCR şi că instanţa va decide verdictul pentru fiecare primar, de la caz la caz. Întrebat cum crede că va fi înclina instanţa, Bălan a mărturisit: „Depinde de speţa fiecărui ales local declarat incompatibil”.

„E o discriminare”

Chiar dacă nu se mai află în situaţia de incompatibilitate, Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă, a comentat, şi el, decizia CCR. „Este un lucru rău, foarte rău. Fiindcă aceşti primari sunt oameni care n-au făcut nimic rău, n-au avut foloase materiale. Doar şi-au reprezentat comunităţile în adunări generale ale unor societăţi de interes local, nefiind însă remuneraţi. Spre deosebire însă de alţii din ţară care au făcut parte din consilii de administraţie pentru zeci de mii de euro. De aceea spun că este o discriminare. Este nedrept. Sper ca măcar să fie lăsaţi să-şi ducă la final actualele mandate”, a ţinut să precizeze Vasile Delicoti.
„O decizie tehnică, iar legea, o anomalie”

Ovidiu Brăiloiu, primarul localităţii Eforie, consideră decizia CCR ca fiind una de natură tehnică. „Decizia CCR este una tehnică. Problema e însă că legea este proastă. Mă aşteptam ca cineva să vină şi să ceară corectarea legii, care este o anomalie. Ca de obicei, în România, fiecare înţelege ce vrea din lege”, a comentat primarul oraşului Eforie.

În ceea ce priveşte judeţul Constanţa, vom face o trecere în revistă a aleşilor locali pe care, începând din 2012, Agenţia Naţională de Integritate i-a declarat incompatibili. Este vorba despre Nicolae Iustin Udrea, primarul comunei Limanu (PNL), Marian Gălbinaşu, primarul comunei Corbu (PNL), Dan Marian, primarul comunei Deleni (PSD), Adrian Stan, primarul oraşului Techirghiol (PNL), Nicolae Matei, primarul oraşului Năvodari (PSD), Ion Nicolin, primarul oraşului Negru Vodă (PSD), Dumitru Chiru, primarul comunei Lumina (PSD), Nicolae Stan, fostul primar al comunei Pecineaga (PSD), Florin Onescu şi Ioan Burcea, primarul, respectiv viceprimarul din comuna Lipniţa (PSD). Din această categorie fac parte şi Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna (PSD), Cristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea (PSD), Mugur Mitrana, primarul localităţii 23 August (PNL), Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian (PNL), Titu Neague, primarul comunei Bărăganu (PSD), Gheorghe Manta, primarul comunei Chirnogeni (PSD), Ioan Suciu, fostul primar din Ciobanu (PSD), Gheorghe Moldovan, primarul localităţii Albeşti (PNL), Traian Cristea, primarul din Costineşti (PNL), Tudorel Nădrag, primarul oraşului Hârşova (PSD), Ovidiu Brăiloiu, primarul oraşului Eforie (PSD), dar şi Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu (PNL), Nicolae Anghel, primarul comunei Castelu (fost membru PDL, actual independent), Constantin Radu, primarul din Amzacea (PSD), Cristian Telehoi, primarul comunei Cobadin (PSD), Traian Dragomir, primarul localităţii Ciocârlia, Lucian Chitic, şeful administraţiei publice locale din Tortoman (PSD), Gelu Iordache, fostul primar din Băneasa, Valer Iosif Mureşan, fostul primar din Mihail Kogălniceanu şi, desigur, Constantin Micu, primarul comunei Tuzla (PSD).