Reprezentanţii Ministerului Culturii, ai MINAC şi ai CJC merg în teren Astăzi se decide soarta proiectului „Capidava”

Astăzi se dă restartul proiectului „Capidava” şi vor fi luate decizii importante în legătură cu această restaurare care a ajuns să ţină paginile ziarelor, generate de recentele declaraţii ale Comisiei Naţionale „Limes”.
 
Reprezentanţii Ministerului Culturii, ai Comisiei „Limes”, cei care au realizat proiectul de „Restaurare, consolidare, protecţie, conservare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, arhitecţi, arheologi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai Direcţiei pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu se deplasează astăzi la Capidava pentru a evalua la faţa locului stadiul proiectului şi pentru a lua o decizie privind continuarea lucrărilor şi remedierea deficienţelor.
 
Traian Cliante, directorul interimar al MINAC, a precizat că la întâlnirea de astăzi urmează să fie luate decizii importante în privinţa acestui proiect. Directorul Direcţiei de Culte, Cultură şi Patrimoniu, Magdalena Tiţă, spune că va participa şi ea la această întâlnire, la care Ministerul Culturii trimite în teren inclusiv conducerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, la cârma căreia se află arhitect Anca Derer. Din partea Consiliului Judeţean va participa vicepreşedintele responsabil cu derularea proiectelor pe fonduri europene, Claudiu Palaz, şi probabil, membrii comisiei de la nivelul CJC.

Reprezentanţii Ministerului Culturii analizează situaţia la Capidava!

Luând în considerare reacţiile şi dezbaterile publice generate de recentele declaraţii ale Comisiei Naţionale „Limes”, care au ca subiect aducerea în atenţia opiniei publice şi a specialiştilor a situaţiei restaurării unor fortificaţii antice, Ministerul Culturii a anunţat că va proceda la reanalizarea documentaţiilor pe baza cărora a fost avizat proiectul de restaurare în cadrul comisiilor de specialitate, precum şi modul în care au fost respectate şi îndeplinite de către proiectant şi de către constructor condiţiile cuprinse în avizele de specialitate.
 
„Ministerul Culturii va urmări cu atenţie orice semnalări publice a unor situaţii similare. Ministerul Culturii va iniţia, sub egida sa, un dialog între diversele categorii de specialişti privind principiile restaurării siturilor arheologice şi modul în care acestea sunt materializate de către specialişti, două subiecte care au fost trecute cu vederea în ultimii ani.

Detalii privitoare la asumarea tuturor acestor demersuri ale Ministerului Culturii vor fi prezentate într-o declaraţie privind starea restaurării siturilor arheologice şi principiile care trebuie respectate în acest sens. Sperăm că toate aceste demersuri vor duce la o mai bună practică de restaurare a monumentelor antice“, se precizează într-un punct de vedere oficial emis de Ministerul Culturii.

Consiliul Judeţean are o comisie de specialitate pentru acest proiect

Comisia formată din consilieri judeţeni nu va analiza calitatea lucrărilor, acest lucru rămânând în atribuţia specialiştilor de la minister. Membrii comisiei trebuie să verifice traseul administrativ al acestui proiect, mai exact cum s-a desfăşurat licitaţia, ce demersuri a făcut comisia CJC care s-a ocupat de proiect şi, nu în ultimul rând, să vină cu propuneri către minister. Totodată, conducerea Consiliului Judeţean Constanţa a solicitat Ministerului Culturii un raport tehnic privind concluziile echipei de specialişti care s-a deplasat la Capidava, precum şi specificaţiile tehnice care nu s-au respectat în cadrul procesului de executare a lucrărilor conform proiectului.
 
Constituirea comisiei de analiză a modului în care a fost derulat proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava” este formată din aleşii judeţeni Vasile Moldovanu, de la PSD, George Muhscină, de la PNL, Claudiu Palaz, de la PMP, şi Emil Sorin Banias, de la ALDE.
 
Reamintim că proiectul „Restaurare, consolidare, protecţie, conservare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava” a fost avizat de reprezentanţii Ministerului Culturii, atât în faza de studiu de fezabilitate, cât şi în cea de proiect tehnic. Mai mult, avizele prin care s-a aprobat proiectul tehnic au fost redactate şi transmise spre dezbatere în comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii chiar de reprezentanţii acestui minister. Potrivit documentelor, în cadrul acestor comisii de specialitate, Consiliul Judeţean Constanţa nu a avut niciun reprezentant. În urma dezbaterilor, Ministerul Culturii a avizat pozitiv proiectul de restaurare a Cetăţii Capidava. Ulterior, Ministerul Dezvoltării Regionale a aprobat spre finanţare acest proiect, prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de investiţie 5.1, iar CJ Constanta a atribuit prin licitaţie publică executarea lucrărilor.

În toate etapele de execuţie, proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava” a fost verificat de reprezentanţii Ministerului Culturii, iar dirigintele de şantier a semnat conformitatea execuţiei din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Lucrările de restaurare au fost sistate, ca urmare a unei anchete penale derulate împotriva constructorului, suspectat de evaziune fiscală.


Pentru a finaliza proiectul până la data-limită impusă de procedurile europene, Consiliul Judeţean Constanţa a demarat procedurile de obţinere a documentaţiei tehnico-economice prin care se stabileşte ce lucrări mai sunt de executat. Avizul a fost obţinut, iar în prezent se vor demara procedurile în vederea atribuirii unui nou contract de execuţie a lucrărilor de restaurare.

Comisia „Limes”: „Situaţia Cetăţii Capidava este deosebit de gravă!”

Comisia Naţională „Limes” a făcut câteva constatări care atestă situaţia deosebit de gravă a Cetăţii Capidava. Pe 1 octombrie anul curent, o parte a membrilor acestei comisii au efectuat o vizită în teren. Iată ce spun specialiştii comisiei: „Ceea ce se găseşte la faţa locului în şantierul abandonat de peste zece luni, în absenţa unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucţie perimetrală a cetăţii, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălţimii păstrate a curtinelor. Consecinţă directă a modului în care s-a proiectat, avizat şi executat intervenţia asupra zidurilor, turnurilor şi a celor două porţi (principală şi secundară - poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO. Comisia Naţională «Limes» solicită autorităţilor competente luarea unor măsuri urgente pentru remedierea stării de lucruri constatate în cazul Cetăţii Capidava şi prevenirea unor situaţii de acest fel.
 
În prezent, la Capidava poate fi văzută reconstrucţia cetăţii zidite în a doua jumătate a secolului al III-lea. Ea se distinge prin masivitate şi volum, dar nu mai conferă lizibilitate fazelor istorice care însoţesc monumentul până în secolul al XI-lea, când fortificaţia a fost definitiv abandonată. Nu au fost consultaţi nici responsabilii ştiinţifici ai sitului arheologic”.

Despre Comisia „Limes”

Comisia Naţională „Limes” este forul ştiinţific constituit pe lângă Ministerul Culturii de coordonare şi control al proiectelor de cercetare necesare realizării documentaţiei pentru clasarea ca monument istoric, potrivit Legii 442/2001, şi pentru monitorizarea strategiei de management a Limesului în vederea înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman pe teritoriul României.

Comisia Naţională „Limes” este formată din: Felix Marcu, Ovidiu Ţentea (preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie), Alexandru Popa, Sorin Nemeti, Szilamér Pánczél, Ioan Carol Opriş (coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic de la Capidava), Coriolan Opreanu, Sorin Cociş şi Florian Matei-Popescu.

Programul Naţional „Limes”, dedicat inventarierii şi cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României, a fost instituit în anul 2014 şi se derulează în perioada 2015-2017, fiind finanţat din bugetul Ministerului Culturii. Pe data de 19 aprilie 2016, Andrei Bodean, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, a dispus trimiterea în judecată a omului de afaceri Constantin Dima, administrator al SC Mara Construct SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat, de folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată (două fapte), de evaziune fiscală, în formă continuată (două fapte), de spălare a banilor (două fapte), precum şi de fals în declaraţii.
 

În cauză, Toma Mihai, administrator al SC Eva Solution SRL, a fost deferit Justiţiei pentru constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălare a banilor. Lista inculpaţilor este continuată de: Khalid Ouahmane, administrator al SC Nord Colorado SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălare a banilor, Cristea Marian Enache, administrator al SC Nicotrans Eurologistic SRL şi SC Professional Equipment Solutions SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat, spălare a banilor (două fapte), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi evaziune fiscală, în formă continuată, Marian Iulian Dumitru, administrator al SC Clasic Confort International SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat şi spălare a banilor. Lucian Petrache a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la spălarea banilor şi complicitate la spălarea banilor.

În prezenta cauză, ANAF şi Consiliul Judeţean Constanţa s-au constituit parte civilă în procesul penal, cu suma totală de 53.880.674 de lei, reprezentând presupusul prejudiciu produs bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi prejudiciul provocat prin faptele comise în legătură cu cele două proiecte.

Citeşte şi

Mara Construct a făcut ţăndări şi situl arheologic
În pericol. Cetatea Capidava ratează lista UNESCO?! 

Arheologul Ioan Carol Opriş, seful şantierului de la Capidava, vorbeşte despre scandalul momentului
​Ce se (mai) poate face pentru corectarea butaforiei din cel mai mare proiect de restaurare din Dobrogea? (II) (documente+galerie foto)

Interviu cu Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie
„Capidava face parte dintr-o serie de restaurări din România în care alocarea unor sume considerabile a adus mai degrabă un deserviciu monumentului!”