Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, la Conferinţa „Economia circulară în România“
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, la Conferinţa „Economia circulară în România“În cadrul conferinţei s-a avut în vedere atât contribuţia instrumentelor realizate prin proiectele programului RO04 la realizarea obiectivelor economiei circulare, cât şi aspect importante privind finanţarea tranziţiei către o economie circulară, oportunităţile şi potenţialul acesteia pentru România, cu participarea unor experţi renumiţi în domeniu.
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, a participat în calitate de prim vicepresedinte al Asociaţiei Comunelor din Romania la această conferinta, fiind primul raportor român din partea Comitetului Regiunilor pentru pachetul “Economie circulară”.
„Trecerea de la „economia liniară”, cea în care producem, utilizăm și apoi aruncăm, la „economia circulară”, cea în care resurse importante conținute în deșeuri sunt păstrate în circuitul economic, este foarte importantă atât din motive economice cât și de protecție a mediului în Uniunea Europeană. În momentul lansării de către Comisia Europeană, a Comunicării «Spre o economie circulară: Un program zero deșeuri pentru Europa» în luna iulie 2014, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, mi-am arătat disponibilitatea de a pregăti opinia CoR asupra acestui document din partea Comisiei ENVE, înțelegând importanța pe care o are economia circulară în UE. Relansarea unui nou pachet „economie circulară” in luna decembrie 2015, a însemnat o lărgire a domeniului în care sunt necesare măsuri și acțiuni eficiente pentru ca dezideratul Comisiei și al Statelor Membre să poată fi îndeplinit.
Această transformare a economiei se va traduce în transformarea țărilor, regiunilor și orașelor noastre, în schimbarea modului de abordare a afacerilor, iar aceste modificări vor trebui explicate tuturor cetățenilor, subliniind necesitatea și beneficiile pe care le vor avea.
În calitate nu doar de primar al comunei Cumpana, dar si de reprezentant al celor 2853 de comune ale Romaniei, va informez ca acestea ocupa 80 % din teritoriul Romaniei cu o populatie de 49,8 % din populatia Romaniei. Ceea ce este cea mai grea problema in acest moment este lupta de a schimba mentalitatea populatiei din mediul rural de a instrui absolut toti locuitorii comunelor sa colecteze selectiv deseurile pentru a putea fi reciclate. Deseurile reciclate sunt valorificate in procent foarte mic ceea ce duce la nevoia de a transporta la depozitele ecologice cantitati mari de deseuri nereciclate si achitarea de catre unitatile administrativ- teritoriale a sumelor mari pentru depozitare, sume pe care primariile nu le detin. Este bine cunoscut și faptul că, la momentul actual, există probleme și în atingerea țintelor și că multe regiuni și localități fac eforturi pentru atingerea țintelor actuale. Este evident că aceste regiuni și localități vor avea nevoie de ajutor și în viitor, dar cu toții, chiar și cei mai performanți dintre noi, avem nevoie de stabilirea unui cadru legislativ și a unor ținte pe termen lung foarte clare, dându-ni-se astfel posibilitatea de a ne călăuzi cetățenii și de a ne realiza planurile de investiții în vederea evaluării stadiului în care ne aflăm și de a vedea unde avem nevoie de ajutor. Menționez faptul că, din punctul de vedere al Asociației Comunelor dar și al meu personal, ca primar al unei comune din județul Constanța, preocupat în permanență de problemele economice, sociale și de mediu, economia circulară este importantă, iar prevederile legislației europene, pentru a putea fi implementate la nivel local, trebuie să fie clare, mai ales în ceea ce privește etapele următoare. Personal, cred ca nu este posibil ca pana in anul 2020 sa atingem tinta de reducere a deseurilor de pana la 50 %.
Pledez de asemenea pentru: revizuirea Directivei privind proiectarea ecologică, însoțită de stimulente pentru a pune pe deplin în aplicare principiul „poluatorul plătește”, precum și consolidarea principiului responsabilității extinse a producătorului sunt considerate elemente-cheie pentru a progresa către o societate fără deșeuri; poluatorul trebuie sa plateasca pentru faptul ca pe teritoriul Romaniei sunt exploatate resursele natural de catre marii producatori si intreprinzatori, lasand firele de apa poluate un teritoriu accidentat, plin de gunoaie lucru pentru care primariile platesc amenzi din resursele financiare insuficiente, si din care trebuie sa implementeze si proiecte precum cele de alimentare cu apa, canalizare, energie, drumuri, scoli, gradinite, si nu sa plateasca pentru cei care se imogatesc si lasa dezastrul natural in urma, stabilirea unor obiective obligatorii de prevenire a generării de deșeuri; pe rolul esențial al autorităților locale și regionale în ceea ce privește managementul deseurilor si achizițiile publice ecologice, care ar putea fi sprijinit prin stabilirea unor obiective obligatorii în acest sens. Asociația Comunelor își reafirmă sprijinul deplin asupra necesității și beneficiilor tranziției către o economie circulară, așa cum au fost evidențiate în cadrul Platformei europene la nivel înalt pentru utilizarea eficientă a resurselor (EREP). CoR a reamintit că aceasta este o succesiune logică a angajamentelor din Foaia de parcurs pentru o Europă eficientă a resurselor, care au fost dezvoltate în al 7-lea Program de Acțiune pentru mediu al UE (7 EAP). Suntem pentru un deplin parteneriat intre administratia publica locala si administratia publica centrala si intre intreprinderile de reciclare, parteneriat care sa contribuie la un mediu curat si la o populatie a Romaniei sanatoasa. Dezvoltarea unei economii circulare este cheia pentru atingerea tuturor obiectivelor de eficiență a resurselor, asigurându-se că economia poate crește și, de asemenea, poate deveni mai puțin dependentă de resurse primare, ceea ce duce la o mai bună protecție a mediului“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp