Constanta.ro Cum au intrat Mazăre și ai lui în afaceri cu un credit de la Bancorex pe care l-au plătit după 11 ani (documente)

În ultimii ani s-au scris mii de articole despre afacerile „tripletei de aur” de la Constanța, dar nimeni n-a aflat nici până azi secretul din spatele succesului ce stă la baza averii actualului primar și a asociaților acestuia. După ce au rătăcit ani de zile prin arhive uitate și prăfuite, publicația noastră scoate la lumină documente ce atestă că la nivelul anului 1995 aproape 1,5 milioane de dolari au intrat în conturile Conpress Advertising SRL (firmă din grupul Telegraf-Neptun TV) cu sprijinul direct al Bancorex (fosta bancă de comerț exterior a României), insituție condusă de un ofițer acoperit.
 
Când vine vorba de averea personală, Radu Mazăre a susținut mereu că banii săi provin din afacerile în care a fost implicat înainte de a deveni primar. Este de notoritate faptul că Radu Mazăre a deținut și deține alături de prietenii și asociații săi, încă de la începutul anilor ’90, cel mai important trust local de presă din Constanța, Telegraf, afaceri în turism, comerț și în domeniul imobiliar.
 
Pe scurt, la începutul anilior ’90, Radu Mazăre s-a asociat cu foștii săi colegi de facultate Sorin Gabriel Strutinsky şi Nicușor Daniel Constantinescu și, împreună cu ziaristii Radu Preda și Paul Pârvu, au pus bazele unei publicații săptămânale, denumită „Contrast”. După aproape doi ani, în 1992, au fondat în parteneriat cu Mihail Cârciog (patronul trustului „Expres” și „Evenimentul Zilei”) cotidianul local „Telegraf” și primul post privat de televiziune din România, „SOTI” (actualul „Neptun TV”).
 
Merită sesizat și faptul că ziarul de seară „Evenimentul Zilei” a apărut în octombrie - noiembrie 1992, aproape concomitent cu trustul de presă „Telegraf - SOTI“ din Constanța, investiția fiind foarte probabil una comună. Aparent, așa a început totul în cariera lui Radu Mazăre, de la ziarist la patron de presă, ulterior politician, afacerist și din anul 2000 primar al Constanței.

Conpress Advertising, garantată de „băieții cu ochii albaștri”

Pe data de 10 octombrie 1995, societatea Conpress Advertising, reprezentată prin directorii Sorin Gabriel Strutinsky și Nicușor Daniel Constantinescu, semna cu Banca Română de Comerț Exterior documentul intitulat „Convenția Angajament Nr. 1052”, prin care banca de stat se obliga să garanteze un Bilet la Ordin în valoare de 1.960.000 USD emis de Conpress Advertising în favoarea firmei offshore Sovereign Group Ltd., din Luxembourg. În conformitate cu Nota de Constatare nr. 616 din 7 mai 1999, realizată de Ministerul Finanțelor prin Garda Financiară București, „în anul 1995, SC Conpress Advertising SRL a încheiat un contract cu Sovereign Group Ltd., Luxembourg. În baza acestui contract, firma Sovereign Group Ltd. s-a obligat să acorde un împrumut extern de 1.960.000 USD (firmei Conpress), dobânda acestuia fiind stabilită la suma de 541.000 USD, plătită anticipat pentru o perioadă de 3 ani”.
 
Pe scurt, în 1995, un offshore anonim din Luxembourg s-a angajat să acorde firmei Conpress Advertising din Constanța un împrumut în valoare de 1.340.000 USD, credit pe care Conpress se obliga să-l ramburseze în 3 ani de zile cu tot cu dobânda negociată de 541.000 USD. La această dobândă s-au mai adăugat două comisioane, unul de 1.000 USD, ce trebuia achitat pe loc către BANCOREX, și altul de 78.400 USD, de achitat către o altă firmă străină, numită BOYER SA. În total, societatea deținută de Radu Mazăre și asociații se obliga ca până la data de 18.10.1998 să restituie împrumutul, plus toate costurile aferente amintite, fiind vorba în total de 1.960.400 USD.
 
Înainte ca finanțatorul străin (Sovereign Group) să acorde împrumutul stabilit firmei Conpress Advertising, în afacere a interevenit banca de stat BANCOREX, care s-a obligat să garanteze suma de 1.960.000 USD prin „avalizarea biletului la ordin (în limba engleză Promissory Notes), plătibil în Luxembourg, emis de SC Conpress Advertising SRL Constanța, în favoarea Sovereign Group Ltd. Luxembourg”. Pentru a obține această garanție din partea BANCOREX, firma Conpress Advertising, în solidar cu societățile Conpress Holding și Conpress SIX, a ipotecat mai multe bunuri, printre care un teren intravilan de 5.500 mp situat în Năvodari, imobilul situat pe bulevardul Mamaia nr. 296 (acolo unde funcționau ziarul „Telegraf” și studioul „SOTI TV Neptun”), gaj asupra unor mijloace fixe în valoare de 970.450.763 ROL (lei vechi), gaj pe conturi și a emis și un bilet la ordin în favoarea BANCOREX, tot în valoare de 1.960.000 USD, scadent tot la data de 18.10.1998.
Cu alte cuvinte, în cazul în care Conpress Advertising nu-și achita la termenul stabilit datoria către offshore-ul din Luxembourg, totalul sumelor (credit și comisioane) trebuia să fie achitat direct de BANCOREX, urmând ca banca să execute silit bunurile, mijloacele fixe și conturile societăților amintite. Și ce credeți că s-a întâmplat?

Banii au intrat în conturile Conpress, paguba a rămas la BANCOREX

Conform Notei de Constatare întocmite pe 7 mai 1999 de Garda Financiară, firma Conpress Advertising (beneficiara împrumutului) era deținută de Cârciog Mihail - cu 45 de părți sociale, Constantinescu Nicușor Daniel - cu 11 părți sociale, Mazăre Radu Ștefan - cu 11 părți sociale, Naghi Iliuță - cu 11 părți sociale, Preda Radu Eugen - cu 11 părți sociale și Strutinsky Sorin Gabriel - cu 11 părți sociale, funcțiile de administrator fiind ocupate de Strutinsky și Constantinescu. Conform aceluiași raport, „în data de 21.11.1995, în contul SC Conpress Advertising SRL deschis la BANCOREX SA sucursala Constanța a intrat suma de 1.340.600 USD”, sub forma unui „credit extern” acordat de Sovereign Group din Luxembourg. Practic, firma „băieților deștepți” din Constanța primise împrumutul în 1995, la doar 11 zile după ce BANCOREX s-a angajat să-l garanteze în caz de neplată.
Ei bine, după acest moment, situația banilor și a modului în care au fost utilizați devine neclară. Cert este că tocmai în anul 2006 (adică la 8 ani de la scadență), Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului anunța printr-un comunicat de presă că „a valorificat creanțele deținute asupra societății debitoare Conpress Advertising SRL”, debitul fiind preluat de AVAS de la BANCOREX. Din comunicatul AVAS-ului rezultă că, printr-o licitație organizată pe 28 martie 2006, au fost valorificate active aparținând Conpress Advertising, în valoare de 1.183.400 USD, soldul creanței fiind de 1.182.913,10 USD, iar după această licitație „creanța a fost recuperată în totalitate”.
Adică, în ciuda tuturor garanțiilor depuse în 1995, firma lui Radu Mazăre nu și-a mai achitat datoriile, obligând astfel BANCOREX ca la finalul anului 1998 să vireze în conturile unui obscur offshore suma de 1.960.000 USD. Câteva luni mai târziu, BANCOREX a intrat în incapacitate de plăți și astfel, în perioada mai - iulie 1999, s-a hotărât ca activele neperformante ale băncii să fie predate Agenției pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB, viitoarea AVAS).

Nimic nu se pierde, totul se transformă

Timp de 8 ani de zile nu s-a reușit executarea bunurilor sau conturilor firmelor grupului Mazăre de la Constanța, datoria fiind cel mai probabil rostogolită de la un an la altul. Și totuși, pe 29 martie 2006, conducerea AVAS-ului anunța cu surle și trâmbițe recuperarea în totalitate a creanței de 1.182.913,10 USD, banii fiind obținuți prin vânzarea unui „teren viran de 1.000 mp, situat în Constanța, aflat în proprietatea garanților ipotecari Eugen Radu Preda și Radu Mazăre, vândut cu prețul de 60.000 USD, un alt teren intravilan de 5.500 mp, situat în Năvodari, aflat în proprietatea garantului ipotecar Conpress SIX, actuala SC Conpress Group SRL, adjudecat cu prețul de 1.079.000 USD plus TVA, și cele 44 de chioșcuri de difuzare a presei aflate în proprietatea Conpress Holding, vândute cu 44.400 USD plus TVA”. În mod cu totul interesant, licitația organizată de AVAS pentru vânzarea acestor active a fost câștigată de trei paricipanți, persoane fizice și juridice suspect de apropiate grupului economic păstorit de primarul Radu Mazăre, fiind vorba de: „Gafar Seren, Rezident Com SRL și persoana fizică Vijloi Paul Marius”. AVAS nu precizează pentru fiecare în parte ce bunuri au cumpărat (din cele prezentate mai sus), dar este foarte clar că datoria a fost recuperată cu ajutorul terenurilor, valoarea de vânzare a chioșcurilor de difuzare a presei fiind una destul de mică, de 1.009 USD / bucată. Să fi valorat oare toată rețeaua de difuzare a presei din Constanța doar 44.400 USD plus TVA la nivelul anului 2006? Mai rămâne și întrebarea cum a reușit AVAS-ul să obțină, după 8 ani de zile, prin vânzarea unor active imobiliare, pe vârf de preț, doar 486,9 dolari peste suma datorată de grupul Mazăre?

Bunurile ipotecate de firmele lui Mazăre, recuperate de prieteni și asociați

După cum aminteam, în mai - iunie 1999 s-a hotărât ca activele neperformante ale BANCOREX să fie predate Agenției pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB, viitoarea AVAS). Așa au ajuns în administrarea AVAS-ului și bunurile ipotecate de Conpress în 1995. Din rațiuni ce nu ne sunt cunoscute, AVAS a scos la vânzare aceste bunuri tocmai în martie 2006, atunci când licitația a fost adjudecată de societatea Rezident Com SA și de persoanele fizice Gafar Seren și Vijloi Paul Marius. În mod cât se poate de documentat, Vijloi Paul Marius este asociat direct cu Strutinsky Sorin Gabriel (beneficiar al împrumutului din 1995, asociatul lui Mazăre), în timp ce Rezident Com din Constanța este deținută și administrată de Gheorghe Valentin Ionescu (fostul coleg de facultate al primarului Mazăre) și offshore-ul Master Job Limited, înmatriculat în anul 2005 la Registrul Comerțului din Cipru, Nicosia. Vijloi Paul Marius este un afacerist din Craiova, implicat în mai multe societăți, majoritatea cu activități în domeniul „comerțului cu amănuntul al ziarelor și articolelor de papetărie”. Printre altele, acesta deține societățile: APEX EDITARE DIFUZARE TIPARIRE IMPORT EXPORT CONSIGNATIE SRL din Cluj (firmă deținută de MIRA PRES SRL din Deva, aceasta fiind deținută mai departe de persoanele fizice Strutinsky Sorin Gabriel, Antoniu Rodica și Vijloi Paul Marius), MEDIAPRESS INVESTMENT SRL din Craiova, la care Vijloi Paul Marius apare asociat alături de Strutinsky Sorin Gabriel și Antoniu Rodica, alături de persoanele juridice ABC Press SRL, APEX și MIRA Pres SRL. La rândul ei, societatea ABC Press SRL este deținută tot de persoanele amintite, fiind vorba de Vijloi Paul Marius, Strutinsky Sorin Gabriel și Antoniu Rodica. În aceste condiții, probabil că nu pot exista dubii privind motivele prezentării afaceristului craiovean la licitația organizată de AVAS pentru valorificarea bunurilor ce aparțineau primarului Mazăre și asociaților acestuia. Rezident Com SA din București a participat și ea la licitația organizată de AVAS. Această societate este deținută de Valentin Gheorghe Ionescu împreună cu offshore-ul cipriot Master Job Limited. Lăsând la o parte faptul că Valentin Ionescu este cunoscut ca apropiat al primarului Mazăre, activitățile firmelor sale sunt concentrate în mod special pe zona imobiliară, afacerile cu terenuri reprezentând în general principala preocupare a apropiaților primarului. Câteva exemple lămuritoare pot explica interesul acestei societăți în achiziționare unor bunuri ce au aparținut Conpress și primarului Mazăre: în ultimii ani, două hipermarketuri LIDL au fost deschise în Constanța cu concursul și pe terenuri ce au aparținut firmelor controlate de Valentin Ionescu împreună cu diverși asociați. Pe lângă Rezident Com, afaceristul bucureștean mai apare ca asociat la HABITAT ȘI AMBIENT SA, alături de offshore-ul GUILLIN INVESTMENTS Limited din Cipru, societatea HABITAT ȘI AMBIENT SA fiind inclusă de procurori în celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanța în care Radu Mazăre este acuzat (alături de alte 37 de persoane), că a retrocedat ilegal în beneficiul unor apropiați diverse terenuri deosebit de valoroase. Potrivirea sumelor recuperate prin licitație cu datoria firmei Conpress, precum și coincidența prin care au participat diverși apropiați ai primarului Mazăre la aceasă licitație pun sub semnul întrebării modul în care AVAS a înțeles să-și facă treaba, întreaga procedură devenind astfel îndoielnică.

Secretul ascensiunii din anii ’90 a grupului Mazăre

Revenind la nivelul anului 1992, amintim că fondarea trustului de presă „Telegraf - SOTI TV“ s-a făcut prin asocierea grupului de la Constanța (Mazăre, Constantinescu, Strutinsky, Naghi, Preda) cu Mihail Cârciog (cunoscut ca “Mihai” Cârciog). Probabil primul mogul al presei din România de după decembrie 1989, Mihai Cârciog deținea la nivelul anului 1992 controlul mai multor publicații de success, precum: „Expres” și „Expres Magazin”, revistele „Infractorul” și „VIP”, ziarele „Cuvântul” și „Academia Cațavencu”. Cu banii scoși în primii ani din presă, a trecut la finanțarea mai multor trusturi locale, printre care s-a numărat și „Telegraf - SOTI TV” din Constanța, investiție realizată aproape concomitent cu fondarea ziarului „Evenimentul Zilei”. Mihai Cârciog s-a stins din viață la Viena în iunie 2011, la vârsta de 70 de ani. La trei ani după moartea sa, ziaristul Eduard Ovidiu Ohanesian (consacrat în anchete jurnalistice pe zona serviciilor secrete) a dezvăluit faptul că Mihai Cârciog a avut ca parteneri de afaceri la trustul „Expres” doi ofițeri de informații proveniți din fosta Securitate. În cartea „Servesc Patria”, publicată în 2014 la editura Junimea, ziaristul Ovidiu Ohanesian povestește că „trustul Expres a fost coordonat și controlat informativ prin doi ofițeri din fosta Securitate: Rudolf Rotaru și Ion Popescu. Acesta din urmă, personaj celebru pentru gaura dată Băncii Religiilor, supraveghea îndeaproape toate întâlnirile conducerii și ședințele de redacție din cadrul trustului. Despre Rudolf Rotaru, patron al unei firme de securitate, colegii ceiști spun că a fost infiltrat ca partener de afaceri al fondatorului trustului Expres, Mihai Cârciog, după ce fusese ofiţer al Direcției a IV-a Contrainformații Militare”.

Parteneriatul Cârciog - Mazăre, finanțat de BANCOREX

După cum aminteam anterior, la nivelul anului 1995, firma Conpress Advertising rezultată din asocierea grupului Mazăre cu Mihai Cârciog a semnat cu BANCOREX o „convenție” prin care banca a „avalizat biletul la ordin […] emis de SC Conpress Advertising SRL Constanța, în favoarea Sovereign Group Ltd., Luxembourg”. Pentru a clarifica cât mai bine situația juridică în care se afla BANCOREX în relație cu firma Conpress ne vedem obligați să cităm din lucrarea „Tehnica și Practica Operațiunilor Bancare - relațiile agenților economici cu băncile”, scrisă de Mihai-Gheorghe A. Imireanu, publicată în 1995 la editura Tribuna Economică - exact în anul în care s-a perfectat tranzacția: „În practica comercială internațională se pretinde ca avalul să fie dat de către o bancă. Avalul reprezintă o cauțiune dată de către un terț (de regulă bancă), prin care acesta se angajează că va plăti la scadență suma înscrisă pe cambie, în cazul că aceasta nu este achitată de acela pe care îl garantează. Banca sau firma care dă Avalul se numește Avalist, iar cel pentru care se dă Avalul se numește Avalizat”. În cazul nostrum, BANCOREX era Avalul, iar cauțiunea o reprezenta tocmai suma înscrisă pe biletul la ordin, respectiv 1.960.000 USD, bani pe care firma Conpress, așa cum am arătat, nu i-a mai înapoiat la scadență creditorului. Această situație reprezintă de fapt transferul creanțelor comerciale către BANCOREX, care s-a angajat să recupereze valoarea lor de la Conpress în caz de neplată. Oricum am interpreta, discutăm despre o formă de credit, însă în același timp și o prestație de serviciu, întrucât BANCOREX a garantat încasarea creanțelor asumându-și riscul nerecuperării. În plus, trebuie sesizat și faptul că BANCOREX s-a interpus între o societate locală și un offshore fără să cunoască natura relațiilor comerciale dintre cele două părți, contractul dintre Conpress și Sovereign Group Ltd lipsind cu desăvârșire din dosarul de la BANCOREX. În practica generală, băncile se feresc să crediteze afacerile în care sunt implicate direct societăți offshore, deoarece în cazul acestora situațiile financiar-contabile nu sunt accesibile pentru analiză.

BANCOREX, garantul Conpress, condusă de un ofițer acoperit

La momentul la care grupul Conpress de la Constanța era garantat de BANCOREX, această bancă era condusă de Răzvan Liviu Temeșan (președintele băncii între 1993 și 1997). Nu de mult, acesta și-a recunoscut calitatea de „ofițer acoperit”. În cadrul unui interviu acordat în 2014 canalului Digi24, Temeșan a precizat: „Am fost deconspirat prin publicarea în presă a fișei mele de recrutare. S-a ocupat domnul Talpeș de asta. Am fost recrutat în anul 1993”. Pentru a înțelege dacă Temeșan era sau nu la curent, în 1995, cu operațiunea prin care sucursala Constanța a BANCOREX garanta cu aproape 2 milioane USD afacerile grupului Mazăre este suficient să înțelegem declarația Anei Capetti - fostul director al sucursalei Lipscani a băncii: „Trebuie să fie clar un lucru! Într-o bancă, în 1995, nu exista posibilitatea unor plăți de asemenea anvergură, întinse pe o asemenea perioadă de timp […] despre care o conducere rezonabilă să poată spune că nu a cunoscut ce s-a întâmplat acolo”.
În mod evident, conducerea de la centru a băncii aprobase „convenția angajament” asumată de BANCOREX în relația cu firma Conpress Advertising, deoarece nici nu se putea altfel. Totuși, la momentul respectiv, documentul citat a fost semnat din partea BANCOREX-ului de directorul adjunct al filialei Constanța, Ion Dan, de Gavril Tamaș - șef serviciu și de Elena Dăscălescu, care ocupa funcția de șef al serviciului juridic. Ion Dan și Elena Dăscălescu erau cu siguranță două piese de rezistență ale BANCOREX Constanța. Ion Dan a absolvit în 1980 secția de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București și a lucrat înainte de ’89 la ONT Litoral Mamaia, iar apoi la Direcția Generală a Vămilor. Elena Dăscălescu este absolventă a Facultății de Drept din București, promoția 1986, și a lucrat (1989 - 1993) ca judecător la judecătoriile Medgidia și Constanța. Chiar înainte să devină, în 1994, șefa biroului juridic al BANCOREX, Elena Dăscălescu a ocupat funcția de vice-președinte la Judecătoria Constanța (1992 - 1993). În prezent, fostul director Ion Dan s-a călugărit și slujește la Mănăstirea Crucea (sub tutela Arhiepiescopiei Tomisului), în timp ce Elena Dăscălescu a devenit lichidator judiciar, societatea sa DASCALESCU & C0 SPRL primind în administrare judiciară societăți celebre precum CNM PETROMIN SA, GRUP MEDIA SUD SA sau MTC-TV Constanța.

 
Articol preluat integral de pe Constanta.ro