166 de ani de la nașterea poetului naţional Mihai Eminescu „Luceafărul poeziei româneşti”, omagiat la Constanţa

Astăzi, se împlinesc 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, „luceafărul poeziei româneşti”. Totodată, se celebrează şi șase ani de la marcarea Zilei Culturii Naţionale.

Primăria şi Consiliul Local al comunei Cumpăna, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu" Cumpăna, cu această ocazie, deschide programul activităţilor culturale ale anului 2016. Activitatea se va desfăşura în sala mare a Casei de Cultură din Cumpăna, începând cu ora 11.00, sub titulatura „Dor de Eminescu”. Elevii Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu", sub îndrumarea profesorilor Corina Alina Sîrbu şi Marian Vintilă, îl vor omagia pe marele poet naţional prin momente literar-artistice ce cuprind recitări de poezii, eseuri, prin reconstituirea atmosferei basmelor şi poeziilor lui Eminescu, precum şi printr-o expoziţie de desene pe teme eminesciene. Istoricul de artă dr. Doina Păuleanu, Directorul Muzeului de Artă Constanţa, va deschide evenimentul dedicat marelui poet naţional, la care vor fi prezenţi scriitori şi oameni de cultură.

De asemenea, elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” sărbătoresc, începând cu ora 11.00, împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, patronul spiritual al colegiului, şi a 96 de ani de la înfiinţarea unităţii şcolare, organizând spectacolul „Trecut-au anii…”, care se va desfăşura la sala „Elpis” a Teatrului pentru Copii şi Tineret. Activităţi  dedicate acestor evenimente se vor derula pe parcursul a trei zile şi vor implica toţi elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”.

Asociaţia Civică „Pentru Constanţa”, în colaborare cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” (TNOB) și Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, organizează, astăzi, de la ora 18.30, în sala teatrului, spectacolul „La marginea mării” dedicat, de asemenea, marelui poet. Evenimentul va cuprinde lieduri pe versuri de Eminescu, în interpretarea sopranei Laura Eftimie și a baritonului Marius Eftimie, acompaniați la pian de Andrada Ștefan, un moment de balet susținut de prim-solistul și coregraful Horațiu Cherecheș, urmat de „Câteva reflecții asupra gândirii poetice eminesciene" aparținând lui Angelo Mitchievici, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea.

La finalul evenimentului, cei prezenţi se vor bucura de un recital liric al actorilor Maia Morgenstern și Marius Manole. Totodată, în foaierul teatrului, va putea fi admirată expoziția „Eminescu în grafica lui Salmen”, din colecția lui Viorel Lipovan. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
 
În altă ordine de idei, va avea loc o ședință extraordinară a Consiliului Local Botoșani, cu aprobarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Botoșani pentru poetul laureat, urmată, de un Te Deum la Biserica Uspenia. O slujbă religioasă va avea loc și la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din curtea Casei Memoriale Mihai Eminescu de la Ipotești, urmată de depuneri de coroane la statuia poetului de la Memorialul Ipotești.

Mihai Eminescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române

Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani, într-o familie numeroasă, fiind al şaptelea dintre cei 11 copii ai lui Gheorghe şi ai Ralucăi Eminovici. Îşi schimbă numele în Eminescu, la propunerea lui Iosif Vulcan, directorul revistei „Familia”, din Pesta.
 
Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o M. Eminovici. A studiat, pentru o perioadă, la Universitatea din Viena, oraşul unde o va cunoaşte pe Veronica Micle. Între timp, publică numeroase poezii şi basmul „Făt-Frumos din lacrimă”. În perioada 1872-1874, a studiat la Berlin, iar în 1877, se mută la Bucureşti, unde este numit redactor-şef la ziarul „Timpul”.

 
Singurul volum de poezii tipărit în timpul vieții lui M. Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883. Volumul „Poesii” a fost tipărit de Editura Librăriei, Socecu&Comp - București, într-o frumoasă ținută grafică, cu un portret al poetului și cu o scurtă prefață a lui Titu Maiorescu. Dintre creaţiile lui Eminescu, amintim „Glossă”, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?”, „Luceafărul”, „O, rămâi”, „Pe lângă plopii fără soţ...”, „Ce te legeni... ”, „La mijloc de codru...”, „Mai am un singur dor”.
 
Pe 15 iunie 1889, marele poet s-a stins din viaţă în casa de sănătate a doctorului Şuţu. În buzunarul de la haina pe care o purta în momentul morţii, se aflau, scrise de mână, poeziile „Viaţa” şi „Stele în cer”. Despre moartea poetului, George Călinescu a scris: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

La data de 28 octombrie 1948, Mihai Eminescu a devenit membru de onoare post-mortem al Academiei Române, în semn de prețuire pentru valoroasa moștenire culturală pe care ne-a lăsat-o.