Constănţenii, aşteptaţi la Muzeul de Istorie Expoziţie inedită la Constanţa - „Regele urmărit. Mihai I în dosarele Securităţii“ (galerie foto)

Obiectivul „Leon“, „Străinul“ sau „Rex“ sunt trei nume atribuite Regelui Mihai în dosarul în care era urmărit de Securitatea comunistă, iar măsurile întreprinse împotriva familiei regale erau organizate în acţiunea intitulată „Coroana“.

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, alături de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a inaugurat, ieri, expoziţia „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii“. Vernisajul a fost urmat de o masă rotundă cu tema „23 august 1944: 70 de ani de controverse istoriografice“. Expoziţia beneficiază şi de sprijinul Casei Regale a României. Materialele acoperă perioada exilului, când M.S.R. Mihai I al României a devenit subiect al urmăririi informative coordonate de poliţia politică. De-a lungul anilor, Securitatea l-a numit „Străinul“, „Leon“ sau „Rex“, iar măsurile supravegherii informativ-operative, întreprinse împotriva Familiei Regale, au fost organizate în acţiunea denumită „Coroana“. Expoziţia cuprinde documente emise de poliţia politică pe toată durata urmăririi informative în exil a membrilor Familiei Regale (1948-1989), fotografii (o parte dintre ele, inedite, au fost puse la dispoziţie de Casa Regală a României), articole de presă etc. Conform directivelor specifice, documentele emise de Securitate sunt variate: planuri de măsuri, dirijarea informatorilor în încercarea obţinerii unor date pentru compromiterea membrilor Familiei Regale, presiuni asupra unor persoane sau instituţii internaţionale spre a nu mai acorda sprijin acţiunilor M.S.R. În afara supravegherii informative, expoziţia prezintă şi arhitectura operaţiunilor de compromitere, încercările de infiltrare a unor informatori pe lângă Familia Regală şi boicotarea iniţiativelor M.S. de coagulare a exilului în jurul unor comandamente patriotice. Potrivit informaţiilor furnizate de Oana şi Mihai Demetriade în prezentarea expoziţiei, majoritatea documentelor din dosarul de urmărire informativă a fostului suveran sunt reprezentate de telegramele trimise din rezidenţele Securităţii din diferite capitale ale Europei, semnate de ofiţerii care centralizau informaţiile. În februarie 1973, în Dosarul nr. 6096, care îl are în centru pe Regele Mihai, apare şi un Plan de măsuri (cu siguranţă, nu singurul), în urma căruia agenţi identificabili (cpt. Bădică Vasile) sau nu („Doljanu“ şi „Dincă“) primesc sarcini diferite, în „vederea cunoaşterii situaţiei actuale a lui Mihai de Hohenzollern, cât şi a studierii posibilităţilor de folosire a lui în acţiuni ca «Fortuna», «Adevărul» şi altele“. 

Lansare de carte

În cadrul mesei rotunde, autoarea Carmen Zamfirescu şi lector universitar doctor Florian Olteanu, de la Universitatea din Craiova, au lansat cartea „România, între şah-mat şi remiză: 23 august 1944“. „23 august este o dată care, pentru noi, românii, are o semnificaţie istorică esenţială, departe de a i se fi întocmit o radiografie care să mulţumească pe toată lumea. În 1939, în această zi, s-a semnat Pactul Ribbentrop - Molotov, prin care Germania lui Adolf Hitler a fost de acord să încheie un pact de neagresiune cu Uniunea Sovietică, în ale cărui anexe secrete, Stalin primea dreptul să ocupe Moldova dintre Prut şi Nistru. Până în vara anului 1940, Stalin a forţat nota, obţinând şi nordul Bucovinei, fapt greu de digerat de germani,  şi, în plus, că aşa e viaţa, şi Ţinutul Herţa, care era traversat de o importantă axa feroviară de la Cernăuţi la Suceava. (...) Personal, fără a cădea în extrema cealaltă, tindem să credem că 23 august a fost un act istoric de importanţă naţională, care poate fi văzut mai mult ca o revoluţie decât ca o lovitură de stat. A fost o revoluţie internă, care a dus la înlăturarea unui regim autoritar, chiar dictatorial, şi la asigurarea existenţei României ca stat. La semnarea  armistiţiului, la 12 septembrie 1944, s-a recunoscut ca dată de întoarcere a armelor 24 august 1944. Prin mărturiile amintite în această carte, dorim să lăsăm cititorului şansa de a vedea modul în care contemporanii au simţit importanţă evenimentului petrecut la 23 august 1944. La şapte decenii de atunci, transpare cu claritate faptul că România a obţinut o remiză esenţială pe tabla de şah a istoriei“, susţin cei doi autori, în prefaţa volumului.