Prima carte din literatura română scrisă de doi fraţi gemeni, lansată, ieri, la Constanţa

 
Ieri, la Biblioteca Judeţeană din Constanţa , Nicolae Bacalbaşa, doctor  la Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, şi-a lansat ultima carte, „Doi plisnoţi au trecut Prutul“, scrisă, în două volume, împreună cu fratele său geamăn Gheorghe Bacalbaşa. Cele două volume ale cărţii întregesc colecţia „Opera Omnia – publicistică şi eseu contemporan“ a Editurii Tipo Moldova din Iaşi.
 
Alături de doctorul şi scriitorul gălăţean, pe lângă cititorii veniţi să descopere ultimele scrieri, la lansare, au fost prezenţi, scriitorii Alexandru Mihalcea şi Ovidiu Dunărean, directorul Editurii Tipo Moldova, Aurel Ştefanachi, şi Corina Apostoleanu, managerul  Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman“ Constanţa.
 
„Copilăria în Constanţa a fost o chemare a întinderilor ce mi-au fost interzise“
 
Doctorul Bacalbaşa a amintit că a ajuns în Constanţa la vârsta de patru ani, s-a format la Liceul „Mircea cel Bătrân“, în special, îndrumat de  profesorul de limbă română Banu. De asemenea, acesta sunţine că a fost şi se simte constănţean. Autorul a mai mărturisit că „ «Doi plisnoţi au trecut Prutul» este prima carte din literatura română scrisă de doi fraţi gemeni, doi fraţi univitelini, din acelaşi material genetic, pe care doar evenimetele i-au modelat altfel“. Potrivit autorului, cartea este „îngrozitor de dură“, întrucât prezintă drama elitei basarabene şi reuneşte multe documente autentice ce descriu adevărul istoric al Basarabiei. Cât despre titlul cărţii, autorul a devăluit că acesta are ca sursă de inspiraţie un banc din timpul comunismului. Asocierea vine de la „Please, not“- expresia africanilor care săreau în faţa maşinii lui Nicolae Ceauşescu, aflat la vânătoare în Africa de Sud, şi, având mâinile ridicate în sus, îl implorau în acest mod să nu tragă în ei.
 
Evocând vremurile de odinioară, pe când erau tineri, un coleg de liceu al scriitorului, venit să-şi revadă camaradul, a destăinuit că-şi reaminteşte cu nostagie şi plăcere de „petele“ fraţilor Bacalbaşa. „La începutul catalogului, în care eram prezenţi toţi, gemenii Bacalbaşa erau cei mai pătaţi colegi de clasă. Petele pe care le aveau erau pete de cerneală din călimară. Aceste, ulterior, s-au transformat în stetoscop şi în cuvinte scrise, oferite spre a fi lecturate şi comentate cititorilor. Cei doi posesori ai acestor pete pline de minuni au devenit împreună medici care s-au compensat întotdeuna, Gicu ocupându-se de geneză şi Nicu ocupându-se de reanimarea genezei. Ambii au reţinut sunetul stetoscopului şi l-au transformat în cuvinte scrise cu ajutorul pixului care purpura şi în anul 1955, lăsând cerneală pe haine, caiete, cămăşi şi bănci.“, a destăinuit colegul de şcoală al scriitorului.
 
Fraţii Bacalbaşa- scriitorii care spun lucrurile frac
 
Apreciind activitatea autorului şi opera acestuia, scriitorului Ovidiu Dunărean, a precizat că „lucrarea „Doi plisnoţi au trecut Prutul„ este o sinteză a ceea ce a scris şi publicat Nicolae Bacalbaşa. Totodată, scriitorul a  accentuat faptul că Nicolae Bacalbaşa  este un medic, scriitor, om politic, bun traducător, care adună în palmaresul său „excelente scrieri făcute fără teamă, cu mult curaj, fără inhibiţii şi cu mare acurateţe stilistică“.
Acesta a mai adăugat despre cele două volume lansate că „sunt cărţi pe care oricine dintre noi ar trebui să le citescă pentru că propun o istorie neconvenţională a ceea ce s-a întâmplat în trecutul Basarabiei.“.

 
Alexandru Mihalcea a recunoscut că „fraţii Bacalbaşa sunt doi scriitori de o valoare deosebită, unii dintre scriitorii români, în clipa de faţă, cărora nu li s-a dat mâna să fie ipocriţi, n-au făcut concesii. În volumele de faţă, sunt spuse lucruri care transpar în presa mare. În carte se regăsesc lucruri ciudate, care nu s-au spus, de care politologii se feresc şi pe care istoricii le spun pe şoptite. Doctorii Bacalbaşa le spun în această carte, spun lucrurilor pe nume, pe şleau, fără niciun fel de sfială sau reţinere.“
 
Directorul editurii, la care a apărut cartea, Aurel Ştefanachi, a menţionat că ideea cărţii a pornit de la „tragicul şi dramaticul familiei Baclabaşa şi este o lucrare de publicistică specială pentru întrega Europă“. Specificul operei bacalbaşiene, este de părere Aurel Ştefanachi, constă în substratul emotiv al fiecărei creaţii. „Doctorul Bacalbaşa declanşeză emoţie din orice dată istorică, scrierile sale creează o fiinţă de trăieşte profund evenimentele“, a afirmat  directorul Editurii Tipo Moldova.
 
Întrebat, de o cititoare fidelă, prezentă la lansare, despre tematica pe care o va aborda în viitoarele scrieri, Nicolae Bacalbaşa a ezitat să divulge despre ce va scrie, precizând doar că el este „o persoană fără imaginaţie“ şi cu siguranţă va scrie ceva pornind de la realitate, întrucât, evidenţiază acesta, „literatura trebuie să fie un răspuns indignat la realitate şi un răspuns nuanţat la poblemele nuanţate ale fiinţei umane“.