Premiul naţional de jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan“ a ajuns la Timişoara (galerie foto)
Premiul naţional de jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan“ a ajuns la Timişoara (galerie foto)
16 Apr, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
2615
Marime text
În aceste zile se desfăşoară la Timişoara cea de-a noua ediţie a Congresului internaţional de istorie a presei, având ca temă „Tradiţii ale presei ştiinţifice”, organizat de Asociaţia română de istorie a presei, în colaborare cu Academia română - filiala Timişoara, Institutul de studii banatice „Titu Maiorescu”, Societatea enciclopedică a Banatului, Institutul de cultură al românilor din Voivodina (Serbia). Preşedinte de onoare: academician Eugen Simion. Membrii consiliului ştiinţific: acad. Păun Ion Otiman, prof. univ. dr. Ilie Rad, prof. univ. dr. Crişu Dascălu, prof. univ. dr. Marian Petcu, conf. univ. dr. Silvia Grossu, conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, conf. univ. dr. Răduţ Bâlbâie, lector univ. dr. Vasile Ilincan, lector univ. dr. Cătălin Negoiţă.
Obiectivul major al Congresului a fost stimularea interesului comunităţii ştiinţifice în privinţa istoriei presei, încurajarea cooperării şi crearea unei reţele de cercetare în acest domeniu, precum şi asigurarea unui cadru de dezbatere academică privind problemele cu care se confruntă.
Manifestarea, la care îşi aduc contribuţia peste 100 de cercetători din domeniu, este dedicată împlinirii a 150 de ani de existenţă a Academiei Române şi a 65 de ani de la înfiinţarea Filialei Timişoara a Academiei Române. Conferinţa inaugurală a fost susţinută de către academicianul Eugen Simion, preşedinte al secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.
În plenul Congresului a fost decernat Premiul naţional de jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan”. Acest premiu a fost instituit la propunerea conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, de la Universitatea „Ovidius”, în aprilie 2012, cu prilejul organizării congresului la Constanţa.
După cum se ştie, Nicolae Sever Cărpinişan, născut la 6 ianuarie 1900, la Constanţa, a fost jurnalist, publicist, tipograf, regizor, dramaturg şi bibliotecar. În timpul Primului Război Mondial, în refugiu la Iaşi, tipăreşte lucrările lui Nicolae Iorga. După terminarea războiului, revine la Constanţa şi obţine calificarea de maistru tipograf. În anul 1919, este redactorul publicaţiei bilunare Şoapte, „revistă socială, literară, artistică, muzicală şi sportivă”. În 1922, editează gazeta de orientare social-democrată Dobrogea economică. Ulterior, este director al ziarului Muncitorul Constanţei, „organ al apărării intereselor muncitoreşti”, şi secretarul de redacţie al Dobrogei June.
În anul 1924, Camera de Comerţ din Constanţa îi oferă o bursă pentru a merge la Sorbona - Paris, să studieze la Şcoala superioară de jurnalism. După trei ani, revine în ţară cu trei diplome: una de jurnalism, alta de economie politică şi una de economie agrară. La Camera de Comerţ Constanţa a lucrat ca tehnoredactor al Buletinului Camerei de comerţ şi industrie - circumscripţia X Constanţa, apoi ca secretar de redacţie. Scrie piese de teatru, este regizor, secretar literar. După epurarea din presă, este trimis cu domiciliu forţat la Bicaz, de unde revine în 1954, fiind angajat ca bibliotecar la Colegiul „Mircea cel Bătrân“.
Colaborează la ziarele Farul, Dacia, Dobrogea socialistă, Foaia plugarului, Limanul, Marea neagră, Nădejdea, Pontice. Moare la Constanţa, în 28 iulie 1975.
Fiind primul român licenţiat în jurnalism, având o impresionantă operă jurnalistică şi civică, probând performanţe în varii domenii culturale, făcând parte din lunga listă a martirilor profesiei noastre, Consiliul director ARIP a decis instituirea Premiului naţional pentru jurnalism, care să-i poarte numele. Premiul a fost conferit anual unor personalităţi ce s-au remarcat în jurnalism, precum şi în activităţile civice.
Anul acesta, premiul i-a revenit lui Vasile Sergiu Cezar Bogdan, un nume cunoscut în viaţa literară şi publicistică bănăţeană şi nu numai. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara, acesta şi-a dedicat întreaga viaţă profesională meseriei de jurnalist, pe care o apreciază ca fiind cea mai captivantă dintre toate, care i-a permis să cunoască oameni şi locuri din spaţiul bănăţean, din ţară şi din Europa, să fie prezent în numeroase locuri în care s-a scris istorie. Redactor la ziarele Flamura din Reşiţa şi Drapelul Roşu din Timişoara, acesta a descoperit apoi valenţele de comunicare ale radioului, servind cu pasiune, vreme de 15 ani, la Radio Timişoara, publicistica radiofonică.
După Revoluţie, s-a întors la postul de radio care l-a consacrat, realizând numeroase emisiuni culturale şi ştiinţifice, istorice şi de reportaj. În 1994, a intrat în echipa care a deschis emisiunile Studioului din Timişoara al Televiziunii Române, unde a lucrat vreme de 16 ani. Aici a avut posibilitatea să-şi împlinească un proiect mai vechi, la care lucrase şi în anii anteriori, de evidenţiere a valorilor spiritualităţii bănăţene, de aşezare în adevărata lor lumină a oamenilor şi faptelor care au dat personalitate şi prestigiu acestui colţ de ţară. Eforturile sale, sprijinite cu înţelegere de colegii din studio, s-au materializat, dincolo de emisiunile culturale curente, în realizarea a 200 de filme documentare, dintre care peste 20 au fost distinse cu importante premii la concursuri din ţară şi de peste hotare.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, acesta desfăşoară şi o bogată activitate de profil, cele 28 de volume de proză şi publicistică editate până în prezent atestându-i spiritul mereu tânăr, animat de setea de cunoaştere şi dorinţă de afirmare a Banatului.
De-a lungul vremii, pentru meritele sale, a fost recompensat cu mai multe distincţii: Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate literară a Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România 2003, Premiul de Excelenţă pe anul 1999 acordat de Asociaţia Presei Timişorene (2000, prima ediţie), Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa 2010.
Din partea filialei Dobrogei şi Dunării de Jos a ARIP, premiul a fost înmânat de lect. univ. dr. Mariana Tocia.
În cadrul programului de trei zile al Congresului, este cuprinsă şi o întâlnire cu românii din Voivodina (Serbia), prilej cu care, din partea Centrului Cultural Judeţean „Teodor Burada”, a fost expediată o valoroasă donaţie de carte din ultimele producţii editoriale, precum şi colecţia revistei de cultură Datina.
Sursa foto: Facebook Mariana Tocia
Obiectivul major al Congresului a fost stimularea interesului comunităţii ştiinţifice în privinţa istoriei presei, încurajarea cooperării şi crearea unei reţele de cercetare în acest domeniu, precum şi asigurarea unui cadru de dezbatere academică privind problemele cu care se confruntă.
Manifestarea, la care îşi aduc contribuţia peste 100 de cercetători din domeniu, este dedicată împlinirii a 150 de ani de existenţă a Academiei Române şi a 65 de ani de la înfiinţarea Filialei Timişoara a Academiei Române. Conferinţa inaugurală a fost susţinută de către academicianul Eugen Simion, preşedinte al secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.
În plenul Congresului a fost decernat Premiul naţional de jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan”. Acest premiu a fost instituit la propunerea conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, de la Universitatea „Ovidius”, în aprilie 2012, cu prilejul organizării congresului la Constanţa.
După cum se ştie, Nicolae Sever Cărpinişan, născut la 6 ianuarie 1900, la Constanţa, a fost jurnalist, publicist, tipograf, regizor, dramaturg şi bibliotecar. În timpul Primului Război Mondial, în refugiu la Iaşi, tipăreşte lucrările lui Nicolae Iorga. După terminarea războiului, revine la Constanţa şi obţine calificarea de maistru tipograf. În anul 1919, este redactorul publicaţiei bilunare Şoapte, „revistă socială, literară, artistică, muzicală şi sportivă”. În 1922, editează gazeta de orientare social-democrată Dobrogea economică. Ulterior, este director al ziarului Muncitorul Constanţei, „organ al apărării intereselor muncitoreşti”, şi secretarul de redacţie al Dobrogei June.
În anul 1924, Camera de Comerţ din Constanţa îi oferă o bursă pentru a merge la Sorbona - Paris, să studieze la Şcoala superioară de jurnalism. După trei ani, revine în ţară cu trei diplome: una de jurnalism, alta de economie politică şi una de economie agrară. La Camera de Comerţ Constanţa a lucrat ca tehnoredactor al Buletinului Camerei de comerţ şi industrie - circumscripţia X Constanţa, apoi ca secretar de redacţie. Scrie piese de teatru, este regizor, secretar literar. După epurarea din presă, este trimis cu domiciliu forţat la Bicaz, de unde revine în 1954, fiind angajat ca bibliotecar la Colegiul „Mircea cel Bătrân“.
Colaborează la ziarele Farul, Dacia, Dobrogea socialistă, Foaia plugarului, Limanul, Marea neagră, Nădejdea, Pontice. Moare la Constanţa, în 28 iulie 1975.
Fiind primul român licenţiat în jurnalism, având o impresionantă operă jurnalistică şi civică, probând performanţe în varii domenii culturale, făcând parte din lunga listă a martirilor profesiei noastre, Consiliul director ARIP a decis instituirea Premiului naţional pentru jurnalism, care să-i poarte numele. Premiul a fost conferit anual unor personalităţi ce s-au remarcat în jurnalism, precum şi în activităţile civice.
Anul acesta, premiul i-a revenit lui Vasile Sergiu Cezar Bogdan, un nume cunoscut în viaţa literară şi publicistică bănăţeană şi nu numai. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara, acesta şi-a dedicat întreaga viaţă profesională meseriei de jurnalist, pe care o apreciază ca fiind cea mai captivantă dintre toate, care i-a permis să cunoască oameni şi locuri din spaţiul bănăţean, din ţară şi din Europa, să fie prezent în numeroase locuri în care s-a scris istorie. Redactor la ziarele Flamura din Reşiţa şi Drapelul Roşu din Timişoara, acesta a descoperit apoi valenţele de comunicare ale radioului, servind cu pasiune, vreme de 15 ani, la Radio Timişoara, publicistica radiofonică.
După Revoluţie, s-a întors la postul de radio care l-a consacrat, realizând numeroase emisiuni culturale şi ştiinţifice, istorice şi de reportaj. În 1994, a intrat în echipa care a deschis emisiunile Studioului din Timişoara al Televiziunii Române, unde a lucrat vreme de 16 ani. Aici a avut posibilitatea să-şi împlinească un proiect mai vechi, la care lucrase şi în anii anteriori, de evidenţiere a valorilor spiritualităţii bănăţene, de aşezare în adevărata lor lumină a oamenilor şi faptelor care au dat personalitate şi prestigiu acestui colţ de ţară. Eforturile sale, sprijinite cu înţelegere de colegii din studio, s-au materializat, dincolo de emisiunile culturale curente, în realizarea a 200 de filme documentare, dintre care peste 20 au fost distinse cu importante premii la concursuri din ţară şi de peste hotare.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, acesta desfăşoară şi o bogată activitate de profil, cele 28 de volume de proză şi publicistică editate până în prezent atestându-i spiritul mereu tânăr, animat de setea de cunoaştere şi dorinţă de afirmare a Banatului.
De-a lungul vremii, pentru meritele sale, a fost recompensat cu mai multe distincţii: Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate literară a Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România 2003, Premiul de Excelenţă pe anul 1999 acordat de Asociaţia Presei Timişorene (2000, prima ediţie), Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa 2010.
Din partea filialei Dobrogei şi Dunării de Jos a ARIP, premiul a fost înmânat de lect. univ. dr. Mariana Tocia.
În cadrul programului de trei zile al Congresului, este cuprinsă şi o întâlnire cu românii din Voivodina (Serbia), prilej cu care, din partea Centrului Cultural Judeţean „Teodor Burada”, a fost expediată o valoroasă donaţie de carte din ultimele producţii editoriale, precum şi colecţia revistei de cultură Datina.
Sursa foto: Facebook Mariana Tocia
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii