Sunt numeroase motive spre a nădăjdui că „Răzbunarea barbarilor…“ va rămâne o carte-document

Stimați, dragi și generoși prieteni,

În februarie a.c. anunțam public ideea unui volum colectiv tomitan dedicat comemorării morții lui Publius Ovidius Naso, principalul nume cultural al Dobrogei din toată istoria sa, de la moartea căruia, la Tomis, vor fi trecut deja două milenii.

Volumul respectiv, al cărui proiect preliminar ați avut amabilitatea de a-l semnala comunității culturale a orașului, se numește RĂZBUNAREA BARBARILOR. 2000 DE ANI FĂRĂ OVIDIU LA TOMIS și va apărea, la finele lunii septembrie a.c., la prestigioasa editură IDEEA EUROPEANĂ din București.

Volumul va fi lansat în Constanța în cursul lunii octombrie a.c., iar ulterior va fi prezentat în marile orașe ale țării. 

Datele tehnice ale cărții: format 16,5x23,5 cm, interior hârtie (offset 70gr.), 904 pagini, copertă cartonată policromie, plastifiată mat. 

Este relevant, poate, că editarea acestui volum a fost posibilă cu finanțarea exclusivă a autorului, însă cu sprijinul activ și generos al elitei culturale, academice și științifice a orașului, ai cărei reprezentanți au participat la editarea volumului cu texte analitice și studii de impact pe teme ovidiene.

Publicarea acestui volum reprezintă, în opinia mea, pe baza unor motive pe care le voi invoca succint mai jos, cel mai important eveniment editorial (poate chiar, prin extensie, cultural) al cetății Tomisului din programul Bimilenarului morții lui Ovidius.


Prefața cărții, memorabilă, este semnată de co-editorul volmului, distinsul Profesor Liviu Franga (specialist în literatură şi studii clasice, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității București, secretar general al Societăţii de Studii Clasice din România), iar structura cărții, cu mici surprize plăcute, include Vocile trecutului, Vocile prezentului și Vocile viitorului. 

Volumul reprezintă, prioritar, un semn de omagiu adus Poetului de către cetatea Tomisului. Peste 40 de personalități ale orașului și Dobrogei semnează în volum texte științifice, literare, traduceri, studii, eseuri etc. cu tematică ovidiană. Printre acestea –  ovidianistul Ștefan CUCU (conf. univ. dr.), prof. univ. dr. Victor CIUPINĂ (fost rector al Universității Ovidius), prof. univ. dr. Valentin CIORBEA, prof. univ. dr. Stoica LASCU,  prof. univ. dr. Olga DUȚU, prof. univ. dr. Aurel PAPARI (președintele Universității Andrei Șaguna), conf. univ. dr. Estella Antoaneta CIOBANU, jurnalistul Aurelia LĂPUȘAN (conf. univ. dr), conf. univ. dr. Mariana COJOC, lector univ. dr. Florin C. STAN (diplomat, consilier la MAE), lector univ. dr. Andreea BRATU, drd. Claudia Georgiana MIHAIL, drd. Carmen FLORESCU, drd. Gabriel MITROI, prof. dr. Cristina-Maria IVAN (inspector școlar), prof. dr. Anastasia DUMITRU, prof. dr. Daniel MIHAI, prof. Bianca IBADULA, prof. Silvia LEUCĂ, prof. Ion MOICEANU, prof. Rodica Maria POPESCU, poetul Ioan-Mircea POPOVICI, umoristul Ananie GAGNIUC, traducătorul și scriitorul Taner MURAT, Ionel ALEXE (Biblioteca Județeană Constanța), prof. Constantin C. DABA, prof. Mitică IOSIF, prof. Nicoleta IOSIF, prof. Viorica STAN, prof. Marina GIURCĂ, istoricul Octavian-Eugeniu MANU, Dorina POPESCU, elevi tomitani premiați la concursuri tematice ovidiene etc.  

În această carte semnează peste 80 de autori, din Italia și România, în aproape o sută de texte (tot atâtea câte va fi trimis Ovidius însuși, de la Tomis, către Roma, în cele două volume epistolare cunoscute de Dvs., Tristia și Epistulae ex Ponto), în marea lor majoritate inedite. Cel puțin 30 de texte exegetice vor reține cu siguranță atenția criticilor și a specialiștilor, dacă în această lume mică mai există lectură atentă.

Un plus exegetic îl aduc analizele originale semnate de patru ovidianiști de notorietate mondială din Italia (Paolo Fedeli, Rosalba Dimundo, Grazia Maria Masselli, Raffaele Giannantonio); trei dintre aceștia semnează în premieră texte pentru volume editate în România; de menționat, suplimentar, că primul, profesorul Paolo Fedeli, a fost abilitat să prezinte public concluziile ediției 2017 a celui mai important for științific mondial dedicat operei lui Publius Ovidius Naso, Convenția Internațională de Studii Ovidiene (Sulmona, aprilie 2017).

Sunt convins că, într-o lume așezată din punctul de vedere al respectului pentru cultură și al travaliului științific, volumul nostru ar reprezenta o carte-document și deopotrivă o carte-monument.

Credem că sunt numeroase motive spre a nădăjdui că Răzbunarea barbarilor… va rămâne o carte-document. Un document al memoriei literare/critice, (prioritar) prin inserarea, în volum, a unor voci emblematice dobrogene (Petru Vulcan, Carol Blum, Adrian Rădulescu, Traian Lazarovici, Grigore Sălceanu, Titus Cergău, Puiu Enache, chiar Marin Mincu), trecute la cele veșnice în veacul din urmă (Vocile trecutului). Un document al exegezei, prin efortul colectiv de hermeneutică și semioză ce însoțește Vocile exegezei. Un document al Cetății Tomisului, prin contribuțiile Tomitanilor care au decis să existe în volum (Vocile Cetății). Un semn cultural, prioritar prin textele pur literare și/sau eseistice incluse aici.O scrisoare colectivă către viitor – adresată generațiilor care nu mai au răbdarea lecturii, după câteva milenii în care strămoșii lor au construit din cărți și în cărți înțelesuri prin care dau sens acestei lumi (Vocile viitorului).

Evaluez această carte ca fiind una atipică, rară și valoroasă, poate chiar unică în lume (ca tipar tematic – exegeză colectivă heterogenă/eclectică asupra textului ovidian). Niciodată, în cei 2000 de ani de când rătăcește prin lume fără mormânt, poetul Publius Ovidius Naso nu s-a bucurat de un atât de substanțial și convingător exercițiu colectiv de hermeneutică. 

 Volumul RĂZBUNAREA BARBARILOR. 2000 DE ANI FĂRĂ OVIDIU LA TOMIS este deopotrivă un volum științific, o valoare adăugată exegezei ovidiene și un efort hermeneutic colectiv, fără egal sau extrem de rar întâlnit în tiparele editoriale din România și din lume.  

Ceea ce îi adună pe contributorii volumului (profesori universitari, dascăli, studenți, oameni de cultură etc. din Constanța, București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Suceava, Târgu-Mureș, Bacău, Craiova, Baia Mare, Ploiești, Buzău, Slatina, Cernăuți, dar și Bari, Sulmona, Foggia din Italia) între paginile acestei cărți, indiferent de perspectiva abordării, este conștiința asumării participării la un proiect cultural de calitate. Exegeți consacrați la nivel mondial și național, profesori universitari, cercetători, istorici de renume, scriitori, critici literari, filologi, dascăli, artiști, oameni de cultură sau tineri iubitori de poezie au decis să scrie împreună despre Ovidius – să scrie o singură carte, seduși de lire orfeice, de povestea de la Tomis a unui poet fără țară...

Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis este o carte care se poate impune repede în exegeza ovidiană. Iar dacă nu se va impune totuși, cecitatea trebuie căutată în afara cărții noastre, în lejeritatea celor care ar fi trebuit să o citească așa cum se cuvine și nu o vor face.

Împlinirea a două mii de ani de la moartea lui Ovidius (indiferent de impreciziile și controversele privind anul exact al trecerii sale în veșnicie, 17 d.Hr. sau 18 d.Hr.), pe noi, autorii acestui volum colectiv, precum și pe mulți reprezentanți ai presei de la Tomis, ne-a găsit vii. Atenți și grijulii la semnele culturale care ne formează.

O ultimă remarcă, în numele prieteniei noastre culturale: am gândit această carte și pentru copiii mei, în numele orașului în care (aceștia) trăiesc, în numele Tomisului, în numele culturii, în numele opțiunii pentru cultură. Am gândit această carte pentru toți copiii din această țară, cărora le vom lăsa moștenire câteva idei înainte de a ajunge și noi în huma ce îl ascunde încă pe bunul nostru strămoș. Pe Ovidius...

Vă mulțumesc încă o dată pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o semnalând publicului tomitan această carte. Apariția ei este o dovadă că  speranța unui polis care să existe cu adevărat în spațiul culturii naționale încă nu s-a risipit cu totul sub nisipul lenevos de la Tomis.
 
Cu drag, cu stimă,
dr. Dorin POPESCU