Valeriu Turcan, despre breaking news „Un preşedinte de consiliu judeţean surprins într-o intersecţie poate fi o situaţie de criză“

Eveniment editorial inedit, ieri, la Universitatea „Andrei Șaguna“ din Constanţa. Valeriu Turcan, Emilia Șercan şi Mădălina Puşcalău şi-au lansat, în cadrul mesei rotunde cu tema „Comunicare, manipulare, cenzură“, lucrările „Breaking News - Ghid pentru comunicare de criză“, „Cultul secretului - Mecanismele cenzurii în presa comunistă“ şi „Înfruntarea finală“. Din motive obiective, Raluca Radu, prodecan al Facultăţii de Jurnalism şi Știinţele Comunicării din Bucureşti şi autor al volumului „Deontologia comunicării publice“, care trebuia lansat şi la Constanţa în contextul evenimentului de ieri, nu a mai putut ajunge la lansare. Masa rotundă a reunit, alături de preşedintele universităţii, prof. univ. dr. Aurel Papari, şi de lector univ. dr. Alina Vasiliu, cea care a făcut, de altfel, posibil evenimentul la Constanţa, numeroşi studenţi, cadre universitare ale Universităţii „Ovidius“, dar şi oameni de presă.
 
Trei comunicatori din generaţia tânără au fost, ieri, protagoniştii mesei rotunde intitulate „Comunicare, manipulare, cenzură“, organizată de Universitatea „Andrei Șaguna“ din Constanţa: consultantul politic Valeriu Turcan, fost purtător de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, în prezent lector în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Știinţele Comunicării din Bucureşti, Emilia Șercan, jurnalist freelancer pentru diverse publicaţii online, printre care se numără şi HotNews, şi colaborator al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior mai sus menţionate, şi Mădălina Puşcalău, cunoscută publicului larg mai ales ca realizator de dezbateri politice la B1 TV.

„Inventarul situaţiilor de criză nu poate fi niciodată complet“ 

Lucrările lansate ieri sunt, în opinia lui Valeriu Turcan, utile atât studenţilor la facultăţile de Jurnalism şi Știinţele Comunicării, cât şi celor care lucrează în instituţiile publice, îndeosebi purtătorilor de cuvânt şi ofiţerilor de presă. „Comunicarea de criză e un fapt de viaţă în măsura în care crizele sunt un fapt de viaţă“, susţine Valeriu Turcan, autorul volumului „Breaking News - Ghid pentru comunicare de criză“. Ziarist cu experienţă de aproape 20 de ani în zona de comunicare, atât în ţară, cât şi în străinătate, Turcan vorbeşte, în lucrarea sa, despre o serie de situaţii de criză: de la accidentul nuclear de la centrala Fukushima - Daiichi din 11 martie 2011, doborârea zborului MH 17 al Malaysia Airlines în regiunea separatistă Doneţk, pe 17 iulie 2014, până la acuzaţiile aduse fostului preşedinte Traian Băsescu legate de lovirea unui copil şi anunţarea de către acesta, pe 6 mai 2010, a măsurilor de austeritate şi tragedia aviatică din decembrie 2014, de pe lacul Siutghiol. „Nu există organizaţii ferite de criză în zilele noastre. Inventarul situaţiilor de criză nu poate fi niciodată complet, dar există o tipologie“, explică Turcan. Din punctul său de vedere, orice preşedinte, orice primar, orice preşedinte de consiliu judeţean şi, în principiu, orice om politic poate fi protagonistul unei situaţii de criză. În aceeaşi ordine de idei, consultantul politic este de părere că „nu există o situaţie de criză care să nu aibă consecinţe“. „Un preşedinte de consiliu judeţean surprins într-o intersecţie poate fi o situaţie de criză“, a declarat Valeriu Turcan.

Despre municipiul, respectiv judeţul Constanţa, autorul volumului „Breaking News - Ghid pentru comunicare de criză“ a afirmat că este o zonă cu un ridicat potenţial de criză, date fiind mai multe aspecte: prezenţa diplomatică puternică, activitatea portuară, bazele NATO, conflictele politice puternice, numeroasele anchete ale DNA. Amintim, în acest context, o situaţie care cu uşurinţă ar putea fi numită de criză şi la care, cel mai probabil, a făcut referire şi Valeriu Turcan, chiar şi fără a nominaliza: în 2006, social-democratul Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, a fost surprins la semaforul de la intersecţia bulevardelor Tomis şi Mamaia. Subiectul a fost, evident, un breaking news, fiind, previzibil, deosebit de controversat, căci în vreme ce constănţenii care l-au găsit pe Constantinescu în intersecţie susţineau că acesta dormea, preşedintele CJC a spus mereu că i s-a făcut rău, aflându-se, la acel moment, sub un tratament.

„Prima lucrare care vorbeşte despre cenzura în presa cotidiană“

Emilia Șercan, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti de investigaţie, autoarea volumului „Cultul secretului - Mecanismele cenzurii în presa comunistă“, a menţionat, încă de la început, că una dintre premisele de la care a pornit această lucrare este aceea că nu ne putem cunoaşte prezentul dacă nu ne cunoaştem trecutul. Despre volumul lansat ieri, Șercan a menţionat că este „prima lucrare care vorbeşte despre cenzura în presa cotidiană“. Lucrarea reconstituie identitar presa românească din perioada 1945 - 1979 şi a pornit de la o cercetare doctorală. Conform propriilor declaraţii, Emilia Șercan a muncit patru ani la această carte şi a apelat, pentru precizie şi autenticitate, şi la interviuri. Unul dintre acestea a fost realizat cu Sorin Toma, al doilea redactor-şef al publicaţiei „Scânteia“ în perioada comunistă, demers care a avut loc în 2012, în Israel, atunci când Toma avea 97 de ani.
Lucrarea Emiliei Șercan vorbeşte atât despre cenzură, cât şi despre control, acesta din urmă, susţine autoarea, manifestat plenar în presă, în perioada menţionată, sub cinci „chipuri“: controlul politico-ideologic, controlul instituţional, cel informaţional, controlul juridic şi cel economic.

„Politicul consideră că presa e doar un instrument de manipulare“

 În ceea ce priveşte „Înfruntarea finală“, în care se relatează despre culisele confruntării finale între cei doi foşti candidaţi la preşedinţia României, Klaus Iohannis şi Victor Ponta, Mădălina Puşcalău, autoarea cărţii, a subliniat că volumul înseamnă mai mult decât acel moment, fiind vorba, de fapt, despre întreaga campanie, despre mediul politic al zilelor noastre. „Aberant, politicul consideră că presa e doar un instrument de manipulare“, a afirmat jurnalista, menţionând în acelaşi timp că, la ora actuală, în ADN-ul presei şi al patronilor de presă e impregnată o formă de control financiar. „Ar trebui să ne punem nişte semne de întrebare despre cât de sănătos e mediul politic din România“, a mai declarat jurnalista.