99 de ani de la Marea Unire. Moment de sărbătoare, dar și de cinstire a eroilor. Totul despre Ziua Națională a României

Ziua Națională a României reprezintă un moment de sărbătoare, dar și de cinstire a eroilor care s-au jertfit pentru a lăsa urmașilor lor țara pe care avem datoria de a o iubi și de a o apăra, chiar și cu prețul vieții.
 
Românii de pretutindeni celebrează, astăzi, Ziua Națională a României, prin urmare, în marile orașe ale țării vor fi organizate evenimente dedicate acestei sărbători. Astfel, și Constanța se alătură manifestărilor organizate de 1 Decembrie.
 
1 Decembrie 1918 este Ziua Națională a României și marchează un eveniment istoric: unirea Transilvaniei cu România. În această zi, românii de pretutindeni sărbătoresc pe stradă, la paradele militare din Alba Iulia sau din București, ori acasă, alături de cei dragi, Unirea. Oficial, 1 Decembrie a fost declarată zi națională prin Legea nr. 10/1990, aprobată de Parlament la 31 iulie 1990 și publicată în Monitorul Oficial la 1 august 1990. În timpul regimului comunist, Ziua Națională a fost marcată la 23 august, când se sărbătorea „revoluția comunistă“, de fapt, schimbarea alianțelor în cel de-al Doilea Război Mondial.
 
Până în 1947, sărbătoarea națională era marcată pe data de 10 mai, când se aniversa „Ziua Regatului“. La 10 mai 1866, Carol I a intrat în București și a fost înscăunat principe, după o călătorie cu peripeții din Germania. Ulterior, ziua de 10 mai a intrat în mitologia națională, independența fiind proclamată, simbolic, tot la 10 mai, în 1877. În București, an de an, festivitățile în această zi se derulau după același program, având ca spațiu de desfășurare Calea Victoriei, Piața Palatului Regal (acum Piața Revoluției), Palatul Cotroceni și aleea Patriarhiei. Pretutindeni în această zonă se arborau drapele tricolore, iar balcoanele se împodobeau cu ghirlande de stejar, covoare și flori. În vitrinele prăvăliilor se așezau portretele suveranilor și tricolorul. Arterele principale erau inundate de oameni, de multe ori sosiți din provincie pentru a-l vedea pe „vodă“. Membrii Casei Regale, însoțiți de politicienii de rang înalt, traversau orașul dinspre Palatul Regal spre Patriarhia Română în calești și automobile. Aici începeau propriu-zis festivitățile, prin oficierea unui Te Deum.
 
Istoria, despre ziua de 1 Decembrie 1918 
 
Rădăcinile Zilei Naționale se regăsesc la sfârșitul Primului Război Mondial. Inițial, anul 1918 părea să nu aducă nimic bun pentru România. La București funcționa un guvern pro-german, susținut de regimul de ocupație, iar capitala țării fusese mutată temporar la Iași, unde se aflau regele și cei mai importanți politicieni. Țara își pierduse și tezaurul, confiscat de regimul revoluționar care preluase puterea în Rusia. Însă prima veste bună avea să vină tot din est. La Chișinău, deputații basarabeni din Sfatul Țării au cerut ajutorul armatei române pentru a stăvili dezordinea care domnea în Basarabia după ce bolșevicii cuceriseră puterea. Inițial, basarabenii își declaraseră independența față de Rusia, însă nu au putut controla teritoriul. Trebuiau să reziste și acțiunii naționaliștilor ucraineni, care militau pentru înființarea unui stat al lor, care să includă și Moldova de la est de Prut. În cele din urmă, Sfatul Țării a votat unirea cu România, la 28 martie 1918. Au cerut autonomie, precum și doi miniștri în guvernul de la București.
 
După destrămarea Imperiului Rus, în toamna anului 1918 s-a prăbușit și Imperiul Austro-Ungar, copleșit de înfrângerile de pe câmpul de luptă și de criza economică. Primii care s-au mișcat au fost bucovinenii. Astfel, la 27 octombrie 1918 s-a întrunit la Cernăuți Adunarea Națională a Românilor, care a solicitat unirea cu românii din Transilvania și Ungaria. La acel moment, liderii bucovinenilor erau destul de rezervați privind alipirea la România, având de înfruntat și presiunea naționaliștilor ucraineni. Neputând controla dezordinea generală care se instalase în provinciile Imperiului Austro-Ungar, liderii românilor bucovineni au cerut ajutor militar guvernului de la Iași, spre nemulțumirea ucrainenilor. În cele din urmă, Congresul General al Bucovinei a votat unirea cu România, la 28 noiembrie 1918.
 
După trei zile, la 1 decembrie, ultima provincie românească s-a unit cu țara, prin rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. La 31 octombrie, politicienii transilvăneni înființaseră Comitetul Național Român pentru a stabili soarta provinciei, afectată de dezordinea generală din Imperiul Austro-Ungar. Maghiarii au încercat să evite desprinderea Transilvaniei, oferind statut de autonomie teritoriului. Însă Iuliu Maniu a refuzat ferm, susținând principiul „separării depline“ de Ungaria.

 
Comitetul Național Român a convocat la 1 decembrie Marea Adunare Națională din întreaga Transilvanie, unde erau chemați să participe 1.228 de delegați. A fost ales orașul Alba-Iulia, în amintirea lui Mihai Viteazul și a martiriului lui Horia, Cloșca și Crișan. Maghiarii au sabotat fără succes desfășurarea adunării, care a însumat 100.000 de participanți. În urma lucrărilor, conduse de Gheorghe Pop de Băsești, s-a emis rezoluția unirii necondiționate cu România. Pentru o perioadă, s-a menținut o autonomie tranzitorie, provincia fiind condusă de Consiliului Dirigent. După război, Marea Unire s-a aniversat la 1 decembrie, când ultima provincie locuită de români s-a alipit Regatului României.
 
Sărbătoarea națională a rămas însă tot 10 mai. Ziua de 1 decembrie nu a fost marcată în mod special, având același statut ca și 24 ianuarie, când se sărbătorea „Unirea cea mică“. În primii ani ai regimului comunist, despre Unire nu se amintea nimic, întrucât s-ar fi discutat și despre alipirea Basarabiei (atunci, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) la România. Discursul naționalist din perioada lui Nicolae Ceaușescu a recuperat sărbătoarea Unirii, fiind stimulate cercetările istorice despre acest eveniment.
 
23 August, „revoluția antiimperialistă“ 
 
La 23 august 1944, pe când trupele sovietice erau deja la vest de Prut, regele Mihai l-a arestat pe Ion Antonescu și a dispus ruperea alianței cu Germania nazistă. România se alătura Națiunilor Unite și, implicit, Uniunii Sovietice. În scurt timp, trupele Armatei Roșii au intrat în București, începând procesul de sovietizare. Imediat după sfârșitul războiului, liderii Partidului Comunist au început să acorde zilei de 23 august o însemnătate mai importantă decât sărbătorii naționale, 10 mai.
 

După detronarea lui Mihai, la 30 decembrie 1947, Ziua Națională a României s-a serbat la 23 august. Propaganda oficială a înlăturat contribuția regelui și a apropiaților săi la înlăturarea lui Ion Antonescu. Odată cu venirea lui Ceaușescu, discursul despre 23 august suferă o nouă mutație, prin eliminarea rolului sovieticilor.

Atât în „perioada Dej“, cât și în „epoca Ceaușescu“, Ziua Națională a fost sărbătorită cu mare fast, atât în capitală, cât și în localitățile de provincie. Muncitorii erau scoși din fabrici pentru a defila pe străzile orașelor, având asupra lor pancarte cu mesaje de pace și de preamărire a partidului și a conducătorilor comuniști. După programul oficial, manifestanții profitau de ziua însorită de vară pentru a participa la serbări cu mici și bere. În ultimii ani ai „epocii Ceaușescu“ însă, s-a renunțat la parade militare. Acestea au fost înlocuite cu spectacole omagiale pe Stadionul 23 August și adunări festive ale oamenilor muncii, impuse în toate fabricile, uzinele și instituțiile culturale din România.
 
Programul manifestărilor de la Constanța 
 
 
Programul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României, vineri, 1 decembrie este următorul:  
 - ora 9.00 - ceremonie militară și religioasă - Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Cimitirul Central (depunere coroane de flori)
- ora 11.00 - ceremonie și defilare cu tehnică militară pe bulevardul Tomis, în fața Prefecturii Constanța.

Ziua Națională a României, sărbătorită de Forțele Navale Române
 
Aproximativ 1.000 de marinari militari desfășoară vineri, 1 decembrie, o serie de activități militare și religioase, atât în capitala țării, cât și la malul Mării Negre și în orașele dunărene, conform următorului program:

-  în București, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, începând cu ora 8.00, și în Piața Arcului de Triumf, de la ora 11.00;
-  în Constanța, la Monumentul Eroilor căzuți din Primul Război Mondial din Cimitirul Central, ora 9.00, și pe platoul din fața Prefecturii Constanța, după ora 11.00;
-  în Mangalia, la Complexul Monumental din Piața Republicii, ora 10.00;
-  în Babadag, la Monumentul Eroilor 1916-1918, după ora 10.00;
-  în Brăila, în Piața Independenței, ora 10.00;
-  în Tulcea, în Piața Tricolorului, începând cu ora 10.00;
-  în Năvodari, la Troița din centrul orașului, ora 13.00.

La București, în Piața Arcului de Triumf, începând cu ora 11.00, Marina Română va defila la parada militară organizată cu prilejul Zilei Naționale cu patru detașamente, comandate de contraamiralul de flotilă Daniel Căpățână, comandantul Flotei. Blocul de paradă al marinarilor militari este alcătuit din 300 de membri, reprezentanți ai Flotei, ai Batalionului 307 Infanterie Marină, ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ și ai Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu“.

Pe lângă resursa umană, cea mai importantă componentă a Armatei României, Forțele Navale vor încânta publicul spectator cu o demonstrație de forță a tehnicii din dotare. Deasupra Arcului de Triumf, va evolua elicopterul IAR 330 - Puma Naval, aparat de zbor ce aparține Flotilei 56 Fregate și este utilizat pentru multiplicarea capabilităților de cercetare, căutare și de identificare a navelor ostile sau a submarinelor inamice, din largul mării. La sol, participanții la paradă pot admira Dispozitivul Mobil de Lansare a Rachetelor de la Divizionul 508 Rachete de coastă, care, împreună cu navele purtătoare de rachete, alcătuiesc sistemul defensiv de apărare al litoralului românesc. Un aspect inedit îl reprezintă comanda dispozitivului, aflată în sarcina tânărului aspirant Adrian Stoian, care, la numai 24 de ani, are în subordine una dintre cele mai puternice sisteme de armament din Forțele Navale.
 
Alături de cei 3.500 de militari români, la parada militară din București vor fi prezenți și peste 300 de militari străini din Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia și Ucraina.

În Constanța, la activitățile militare și religioase din cele două locații menționate vor participa peste 150 de marinari militari, alături de aproximativ 400 de militari ai Armatei Române. Publicului constănțean i se vor prezenta în jur de 60 de mijloace de luptă și intervenție din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne.
 
Drapelul național, arborat în toate instituțiile militare 

Cu ocazia Zilei Naționale, drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor maritime și fluviale se va ridica Marele Pavoaz. Militarii aflați în misiune în teatrele de operații vor desfășura ceremonii militare și activități specifice, cu același prilej. La festivitățile dedicate zilei de 1 Decembrie, vor participa reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, comandanți de mari unități și unități, membri ai asociațiilor și ligilor de marină, cadre militare în rezervă și retragere, dar și oficialități ale administrațiilor locale.
 
100 de jandarmi constănțeni cu 15 autospeciale, la festivități
 
Cu prilejul Zilei Naționale a României, jandarmii constănțeni vor participa, în data de 1 decembrie, la ceremoniile militare și religioase organizate în județul Constanța. Astfel, 100 de jandarmi constănțeni, 15 autospeciale, dar și câini de serviciu vor defila alături de celelalte forțe la festivitățile ce se vor desfășura în municipiul Constanța.
 
Totodată, peste 130 de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Tomis Constanța, în cooperare cu lucrători din cadrul IPJ Constanța, al ISU Constanța și al Poliției Locale, vor asigura măsurile de ordine publică la defilarea organizată în municipiul Constanța, în timp ce jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța vor avea în vedere desfășurarea în condiții de siguranță a ceremoniilor organizate la Mangalia, Năvodari, Medgidia, Cernavodă și la Monumentul Eroilor situat în Cimitirul Central din Constanța.
 
Jandarmii constănțeni recomandă participanților să adopte un comportament decent, în conformitate cu normele de conviețuire socială, reamintind că nu vor fi tolerate fapte ce aduc atingere ordinii publice și siguranței cetățeanului.
 
Cetățenii pot solicita sprijinul Jandarmeriei prin apelarea Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență - 112 sau pot sesiza cea mai apropiată patrulă atunci când sunt victimele unor fapte antisociale sau sunt martori la săvârșirea unor astfel de fapte.