Arhiepiscopia Tomisului - „Trebuie să-l apărăm pe sfânt“ De ce nu va fi Mazăre niciodată Ştefan cel Mare şi Sfânt (documente)

Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, nu se dezminte. Social-democratul va face din nou dovada, în această seară, a înclinaţiei sale către întruchiparea de personaje celebre care au intrat în istorie drept reprezentante ale absolutismului, drept dictatori. De data aceasta, în contextul carnavalului din Mamaia, edilul-şef al Constanţei va deveni, timp de câteva ore, Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei între anii 1457 şi 1504, cel rămas în memoria colectivă drept apărător al creştinătăţii.

„Ridicarea naturii umane prin harul lui Dumnezeu“

Interesant este însă că vorbim totuşi despre un voievod canonizat. Amintim, în acest sens, că pe data de 21 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea domnitorului Moldovei. El a devenit, astfel, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Canonizarea a avut loc pe 2 iulie 1992, la Mănăstirea Putna, acolo unde ÎPS Daniel, la momentul respectiv mitropolitul Moldovei şi al Bucovinei, declara: „Atunci când Biserica îi cinsteşte pe sfinţi, îl cinsteşte pe Dumnezeu prezent şi lucrător în oameni. Biserica nu cinsteşte în sfinţi slăbiciunile firii noastre umane căzute în păcat, ci ridicarea naturii umane prin harul lui Dumnezeu“. Tot ÎPS Daniel menţiona, în ziua canonizării lui Ştefan cel Mare: „Trei lucruri fac dintr-un om păcătos un sfânt: dreapta credinţă a Bisericii, pocăinţa adevărată şi dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni“.

„Nu va fi nimeni semi sau foarte dezbrăcat“

Aşa-numita deghizare a primarului Mazăre în Ştefan cel Mare şi Sfânt este însă destul de controversată. Asta pentru că unii dintre constănţeni şi nu numai se întreabă dacă este firesc ca un muritor de rând să întruchipeze un sfânt.
Am solicitat un punct de vedere pe marginea acestui aspect Arhiepiscopiei Tomisului, mai exact ÎPS Teodosie. Acesta însă ne-a „răspuns“ prin intermediul lui Călin Gavrilaş, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, care ne-a declarat că ÎPS Teodosie l-a abordat special pe Radu Mazăre pe acest subiect, înainte de organizarea evenimentului. „A existat o discuţie între ÎPS şi primar. ÎPS l-a abordat tocmai pentru a se asigura că numele unui sfânt nu va fi dus în derizoriu. Momentul scenetei va fi desprins de cel al carelor alegorice. Va fi un moment decent, în care va fi transpusă o scenă istorică. Am primit asigurări că nu va fi nimeni semi sau foarte dezbrăcat“. L-am întrebat pe Călin Gavrilaş dacă este oportun ca ceea ce unii ar putea numi un neiniţiat să „dea viaţă“, pe o scenă, unui sfânt, în contextul unui… carnaval. „Întrebarea este firească, dar vă pot spune că există teatru de amatori. Va fi un teatru la nivel de amatori. Totul se va derula într-un cadru decent, pentru că trebuie să-l apărăm pe sfânt“, a subliniat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

„Ştefan cel Mare a dat Moldovei «clipa ei cea mai bun㻓

Academicianul Şerban Papacostea, unul dintre cei mai reputaţi istorici români contemporani, spune, într-un interviu publicat de astradom-filiala-bihor.blogspot.ro, că domnia lui Ştefan cel Mare „a însemnat totul“ pentru Moldova. „A însemnat afirmarea, aş zice incredibilă, a unei ţări mici, a unui popor mic, la scară europeană, sau chiar dincolo de frontierele Europei, afirmare care a intrat în evidenţă şi la curţile regale, nu numai polonă şi ungară, dar şi în Italia, la Veneţia şi la Roma, şi în spaţiul răsăritean, la marii cnezi ai Moscovei“.
Ce înseamnă Radu Mazăre pentru Constanţa? Şi în acest caz e greu de spus. Electoratul fidel al actualului primar, ajuns acum la al paisprezecelea an de mandat, este alcătuit preponderent din pensionari şi persoane devaforizate social, categorii fidelizate de politica unei pungi cu un pui şi-o sticlă de ulei, plătite din bani publici, banii tuturor constănţenilor.

Strada care poartă numele lui Ştefan cel Mare, o ruină în toată puterea cuvântului

Oricând de greu de crezut pare, în Constanţa anului de graţie 2014 există încă străzi care nu au fost niciodată asfaltate, există cartiere rezidenţiale fără sistem de canalizare, există clădiri de patrimoniu lăsate pradă ruinei, există trotuare care arată deplorabil, dar şi un centru comercial vandalizat, care, culmea, poartă chiar numele domnitorului Moldovei: strada Ştefan cel Mare, altădată un real punct de atracţie pentru constănţeni şi pentru turişti.
Revenind la figura domnitorului Moldovei, în interviul mai sus menţionat, Şerban Papacostea declara: „Dacă mă folosesc de cuvintele lui Churchill, referitoare la rolul aviaţiei britanice care a salvat independenţa ţării în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pot spune că Ştefan a dat Moldovei «clipa ei cea mai bună». Aşa a fost şi a rămas în istoria Moldovei şi a românilor, în general“. Putem spune astăzi că Radu Mazăre a dat Constanţei tot ce este mai bun???

Relaţia cu „străinătăţurile” / „Am băut, am ălea...“

Un aspect care nu trebuie ignorat este cel legat de relaţiile foarte bune pe care Ştefan cel Mare le întreţinea cu marile puteri. „Ceea ce m-a impresionat, dincolo de afirmarea politică şi militară, a fost calitatea lui de strălucit strateg militar, de diplomat extraordinar, şi încă acest ultim aspect nu este studiat suficient. (…) Este remarcabil felul cum a ştiut să joace între marile puteri, ce informaţii avea din moment ce ştia şi cum să le utilizeze foarte abil“, explică istoricul Şerban Papacostea.
Care este relaţia Constanţei cu „străinătăţurile“? E splendidă, dar lipseşte cu desăvârşire. Este de notorietate că, de-a lungul timpului, oraşul-port la Marea Neagră s-a înfrăţit cu mari oraşe din Franţa, Italia, China. A existat chiar şi un Festival al oraşelor înfrăţite, de care însă puţini îşi aduc aminte. Aceste înfrăţiri există pe hârtie, căci în realitate, nu s-au concretizat prin evenimente notabile.
Amintim, în acest context, că la începutul lunii iulie a acestui an, după întâlnirea cu senatorul american Loretta Sanchez, membru al Comisiei pentru Apărare şi al Comisiei pentru Securitate Internă din Congresul SUA, primarul municipiului Constanţa declara, amuzat nevoie mare: „A fost delicios la masă cu ea. I-am arătat pozele cu fete, i-am arătat bodyguarzii, că mai era cu o asistentă. I-am zis «hai, stau cu tine, că eşti simpatică, mai stau, dar m-aşteaptă rusoaicele, trebuie să plec». Ne-am pupat... Dacă nu ne-am pupat de 30 de ori, nu ne-am pupat deloc. Am băut, am ălea...“. Cam acestea sunt limbajul şi atitudinea edilului-şef al municipiului Constanţa atunci când vine vorba despre întâlnirea cu un oficial american.

Refuzuri la invitaţia lui Mazăre

Revenind la evenimentul din această seară, amintim că şeful administraţiei publice locale constănţene şi-ar fi dorit ca personajul mamei lui Ştefan cel Mare să fie interpretat de actriţa Maia Morgenstern. După ce Mazăre a făcut public declaraţii pe acest subiect, anunţând că actriţa va juca acest rol la carnavalul din Mamaia, Maia Morgenstern i-a dejucat planurile edilului-şef, declinând invitaţia. La fel a făcut şi cunoscuta interpretă de muzică populară Sofia Vicoveanca, cea pe care Mazăre ar fi dorit-o în rolul Vrâncioaiei.

Femeile lui Ştefan vs. femeile lui Mazăre

În mentalul colectiv, imaginea lui Ştefan cel Mazăre este şi acum cea a unui domnitor afemeiat, care a avut foarte multe „ibovnice“. Documentele istorice atestă însă că Ştefan cel Mare a avut trei căsnicii: cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop şi cu Maria Voichişa, fiica lui Radu cel Frumos, domnitorul Ţării Româneşti (fratele lui Vlad Ţepeş). Istoricii contemporani susţin că imaginea domnitorului afemeiat este, de fapt, doar un mit care s-a perpetuat de-a lungul timpului.
Primarul Constanţei are deseori apariţii publice cu foarte multe femei „la purtător“. În ultimii ani, el a apărut în diferite contexte însoţit de grupuri de femei foarte tinere, îmbrăcate fie în haine kaki de inspiraţie militară, cu deja celebra beretă roşie à la Che Guevara, întocmai ca Mazăre, fie doar în costume de baie. Întrebarea este însă: cât este adevăr şi cât este doar mit în imaginea primarului „asaltat“ de cohorte de femei?
În final, ne întrebăm: de ce ar fi Radu Mazăre un Ştefan cel Mare şi Sfânt? Constanţa nu-i Moldova, iar primarul fistichiu al secolului XXI n-are nimic de-a face cu figura domnitorului pe care Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „atletul lui Christos“. Simplul fapt că pe Radu Mazăre îl cheamă şi Ştefan nu este suficient pentru ca acesta să se compare cu domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare.

Societatea civilă cere o reacţie de la BOR

Ieri după-amiază, înainte de închiderea ediţiei, trei organizaţii nonprofit - Asociaţia părinţilor pentru o educaţie sănătoasă, Asociaţia civică pentru Constanţa şi Asociaţia pentru revigorarea tradiţiei - au anunţat că au adresat câte un protest Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi Arhiepiscopiei Tomisului, cerând o reacţie fermă faţă de rolul pe care primarul Radu Mazăre îl va interpreta în această seară. Cele trei organizaţii consideră că primarul „promovează, de ani buni, staţiunea Mamaia drept un paradis al turismului sexual“, dar şi că are „un comportament imoral“. „Solicităm Bisericii Ortodoxe Române o poziţie clară faţă de festivismul obscen şi fără nicio legătură cu valorile poporului român cultivat de primarul Constanţei, Radu Mazăre, de-a lungul ultimilor trei ani, şi care va continua şi în această seară“.

În secţiunea „Documente“, puteţi vizualiza solicitările celor trei organizaţii.