Nicuşor Constantinescu - Document 33

« Inapoi la articol

„În anul 2006, CJC a alocat din bugetul propriu sume pentru cofinanţarea Măsurii ISPA „Conducte de descărcare în mare pentru staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud" nr. 0000/00.00.0000 - Contractul B iar bugetul a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/31.01.2006. Sumele aferente cofinanţării au fost cuprinse în capitolul 70.02 „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică".

Veniturile proprii care se constituiau în sursa pentru acoperirea cheltuielilor ISPA erau: cote din impozitul pe venit, restituiri de fonduri, taxa pentru utilizarea bunurilor şi alte venituri. Faţă de aceste aspecte, instanţa observă că CJC, în calitate de Beneficiar Local, şi-a îndeplinit obligaţiile pe care şi Ie-a asumat prin Acordul de Implementare, aşa cum sunt acestea stabilite prin art. 11.13 - Beneficiarul local va include/aloca în propriul buget, necondiţionat şi irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată ale Beneficiarului Final {CC SA). Execuţia bugetului CJC în anul 2005 s-a încheiat cu un excedent de 809.586,42 de lei, care a fost utilizat în conformitate tu dispoziţiile legale - Legea nr. 273/2006 - pentru constituirea fondului de rulment, virament efectuat într-un cont distinct.

Structura realizării veniturilor prevăzute în bugetul CJC, observându-se contul de execuţie al bugetului pentru fiecare trimestru, arată că veniturile totale realizate în anul 2006 au fost în sumă de i 67.523.547 lei, reprezentând 99,7,3% din veniturile bugetate, însă în trimestrul I s-au realizat venituri în sumă de 26.406.277 lei (16% din veniturile anuale realizate), în trimestrul II sau realizat venituri în sumă de 41.240.490 de lei (24,50% din veniturile anuale realizate), în trimestrul III s-au realizat venituri în sumă de 31.271.973 lei (18,50% din veniturile anuale realizate) şi în trimestrul IV s-au realizat venituri în sumă de 68.604.807 lei (41% din veniturile anuale realizate). Se observă că s-a produs un dezechilibru din încasarea încetinită a veniturilor, realizându-se un minus de încasări de 2.136.677 lei, iar un factor determinant în realizarea acestui decalaj a fost reprezentat de aplicarea cotei unice de impozitare. Apreciindu-se de către CJC că urmează a se întâmpina probleme cu asigurarea co-finanţării Măsurii ISPA, a fost emisă adresa nr. 0000/00.00.00 către Ministerul Finanţelor Publice prin care se solicita alocarea din Fondul de Rezervă a Ministerului a sumei de 3.189.082,63 euro necesară co-finanţării.

în susţinerea acestei solicitări, CJC a invocat următoarele motive: întârzierea cu patru ani a semnării Contractului B - martie 2005 - faţă de data ratificării Memorandumului de Finanţare a Măsurii ISPA - octombrie 2001 - a pus într-o situaţie critică bugetul CJC; introducerea cotei unice de impozitare a condus Ia scăderea veniturilor CJC cu 20%; analizându-se, în ordinea priorităţilor, conform legislaţiei în vigoare, cheltuielile cuprinse în principal în buget ce urmează a fi aprobat în 2006, sunt necesare a fi efectuate: refacerea infrastructurii în localităţile afectate de inundaţii, cheltuieli pentru rezolvarea situaţiei din şcoli şi sănătate, cheltuieli pentru protecţia copilului; la obligaţiile financiare la care CJC trebuie să facă faţă se adaugă şi alimentarea contului de garantare ESCROW la contractul de împrumut la BERD pentru partea de cofinanţare a Măsurii ISPA, cu suma de 1.720.316,58 euro până la sfârşitul lunii mai 2006. Instanţa observă că nu a fost posibilă accesarea Fondului naţional de preaderare, creat în bugetul MFP, la momentul lunii martie 2006, întrucât, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 497/2001 pentru ratificarea Memorandumului de Finanţare a Măsurii ISPA, numai în cazul indisponibilităţi temporare a contribuţiei comunitare ISPA s-ar fi folosit din.acest fond sumele necesare pentru continuarea finanţării Măsurii, dar doar de către OPCP, în calitate de autoritate responsabilă cu implementarea măsurii, urmând ca sumele accesate să fie regularizate cu fondurile transferate de CE în limita sumelor eligibile cheltuite.

Avându-se în vedere aceste prevederi legale, se apreciază că sumele care erau accesate din acest fond puteau fi folosite nu doar pentru acoperirea unor cheltuieli eligibile, ci şi pentru cheltuieli neeligibile, în condiţiile în care, după reluarea finanţării nerambursabile, se proceda la regularizarea sumelor cheltuite din fond cu cele înaintate de către Comisie în limita sumelor eligibile cheltuite. Şi în contextul expus anterior, respectiv cu probleme legate de încasări, CJC a plătit primele contribuţii - CIP-urile nr. 0-00 - fără a întâmpina probleme deosebite în perioada martie-mai 2006, însă în perioada iunie-septembrie 2006 a înregistrat întârzieri la plată până Ia data de 00.00.000 In aceeaşi perioadă în care au apărut dificultăţi în asigurarea co-finanţării de către CJC, respectiv luna mai 2006, se constată că, prin adresa nr. 000/00.00.0000, OPCP a fost informat de către CE despre o decizie de întrerupere a finanţării Măsurii ISPA în cauză, ca urmare a Raportului de caz OLAF - suspiciuni de corupţie.

In această adresă, Directorul General al Politicii Regionale a menţionat că facturile false care au generat raportul de caz OLAF au fost emise în Marea Britanic şi ulterior folosite în Grecia, că raportul va fi transmis în România de către Delegaţia Comisiei Europene şi DG Lărgit pentru a le permite să recupereze fondurile însuşite ilegal şi utilizate inadecvat, că raportul de caz OLAF trebuie transmis DNA pentru alte investigaţii privind activitatea de corupţie a funcţionarilor de stat din România. Concluzia acestei adrese a fost în sensul că, date fiind iregularităţile şi recomandările prezentate în Raportul Final de Caz, Comisia Europeană va întrerupe de la acea dată efectuarea oricărei plăţi privind această măsură, înainte de primirea rezultatelor detaliate a investigaţiilor făcute de autorităţile române, ca şi a explicaţiilor detaliate privind necesitatea întreprinderii măsurii de corectare. Totodată, prin aceeaşi adresă s-a precizat că, în funcţie de conţinutul informaţiilor primite de la autorităţile române responsabile, Comisia ar putea decide să suspende asistenţa şi chiar poate continua cu recuperarea totală sau parţială a sumelor plătite până la zi.

în acest context, prin adresa nr. 00000/00.00.0000, directorul OPCP BA a comunicat CJC că „întreruperea, deşi nu este specificată în Memorandumul de Finanţare, implica suspendarea pe bază de notificare a plăţilor către firmele finanţate prin Măsura ISPA, până la definitivarea investigaţiilor şi elucidarea cazului, după epuizarea fondurilor disponibile din contul OPCP". Totodată, prin aceeaşi adresă, OPCP a arătat că această situaţie a întreruperilor fondurilor europene nu a fost prevăzută în contractul cu contractorul SC Athena SA Grecia şi că au încercat să găsească motive prin care să suspende temporar plăţile către contractor. Se observă, din conţinutul acestei adrese, faptul că încă nu se stabilise în mod clar de către OPCP, ca autoritate de implementare din cadrul MFP, dacă se va continua sau nu finanţarea Măsurii ISPA, întrucât nici nu se discutase, în cadrul şedinţelor de monitorizare a implementării Măsurii ISPA, dacă se aplică dispoziţiile din Memorandumul de Finanţare referitoare la accesarea Fondului National de Preaderare, mai ales în condiţiile în care situatia comunicată de către Comisia Europeană nu era prevăzută în Memorandum şi astfel nu se cunoşteau paşii care trebuiau urmaţi. Abia în luna septembrie 2006 s-a stabilit care erau acţiunile ce trebuiau întreprinse de către, organele şi instituţiile implicate în derularea Măsurii ISPA.


Astfel, prin adresa nr. 00000/00.00.0000, OPCP a înştiinţat CJC cu privire la suspendarea fondurilor de către CE, precizând că, în urma discuţiilor purtate de către toate autorităţile române implicate în acest proiect, s-a convenit, pentru a nu influenţa negativ evoluţia lucrărilor pe această Măsură, să se acţioneze pe două planuri şi anume: ancheta referitoare la suspiciunea de fraudă să fie efectuată de autorităţile competente şi să-şi urmeze cursul; iar în ceea ce priveşte Măsura, aceasta să continue ţară a 11 afectată, până la concluzia finală a acestei anchete, cererile de plată ale contractorilor urmând a fi acoperite din banii deja existenţi în contul aferente Măsurii, în valoare de aproximativ 12 milioane de euro. Prin aceeaşi adresă se arată că s-a mai hotărât şi pregătirea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea folosirii din cadrul Fondului de Rezervă a sumelor necesare alimentării contului aferente finanţării în continuare a Măsurii, după epuizarea sumelor existente.

Faţă de soluţia găsită de către autoritatea de implementare, ca urmare a consultării tuturor autorităţilor române implicate în derularea Măsurii ISPA, OPCP a adus la cunoştinţa CJC faptul că are obligaţia de a plăti în continuare suma ce îi revine pentru co-finanţare, în conformitate cu prevederile contractuale. Astfel, a doua zi de la primirea acestei adrese, respectiv la data de 28.09.2006, CJC a înaintat către OPCP sumele de bani reprezentând cofinanţarea ce-i revenea pentru ClP-urile nr. 00-00, sume de bani care au fost înaintate de către OPCP către Contractorul SC xxxxxxxxxxxxx SA Grecia abia la data de 13.10.2006. In ceea ce priveşte urmarea imediată, instanţa retine următoarele: Ca urmare a întârzierilor la plata CIP-urilor nr. 00-00, contractorul SC xxxxxxx SA Grecia a suspendat lucrările şi a emis Pretenţia nr. 3, prin care solicita daune compensatorii în valoare de 2.827.026,60 euro şi o extindere de timp a lucrărilor de 207 zile. Inginerul Măsurii a stabilit cuantumul pretenţiilor financiare Ia suma de 1.006.658,97 euro şi o extindere de timp de 100 de zile şi astfel a fost emis CIP- ul nr. 000 din 00.00.0000, cu termen scadent la data de 25.06.2007. Prin adresa nr. 00000 din 00.00.0000, OPCP a înaintat o notificare către CJC şi către CC pentru a achita contravaloarea CIP-ului nr. 000, întrucât suma de 1.006.658,97 euro reprezintă costuri ne-cligibile şi nu pot fi suportate de către OPCP, acestea revenind Beneficiarului Local/Beneficiarul Final, în baza art. 7.3.9. şi ait. 11.11. din Acordul de Implementare.

Faţă de această adresă, Consiliul de Administrare CC, prin decizia nr. 11/2007, a hotărât suportarea contravalorii CIP-ului nr. 000, pentru a preîntâmpina alte probleme legate de neachitarea la termen a plăţilor stabilite în beneficiul Contractorului xxxxxxxx SA Grecia. La dispoziţia OPCP, suma de 1.006.658,97 euro a fost achitată de către CC Constanţa prin dispoziţia de plată externă nr. 00000 din 25.07.2007. Instanţa, prin raportare la conţinutul Acordului de Implementare aflat în vol.X al dosarului de urmărire penală, observă că art. 7.3.9. stabileşte că orice modificare a proiectelor în perioada implementării Contractelor de Lucrări principale, care duce la un ordin de schimbare/variaţie căruia i se .asociază costuri, va fi tratată după cum urmează: în cazul în care ordinul (fie pentru lucrări suplimentare, lucrări de renunţare şi/sau prelungiri ale termenelor, cărora îi se asociază costuri) conduce la costuri pentru lucrări şi echipamente ce depăşesc bugetul estimat pentru respectiva componentă a Măsurii prin Memorandumul de Finanţare, asemenea costuri suplimentare vor fi suportate în totalitate de Beneficiarul Final, iar art. 11.11, stabileşte că Beneficiarul Final se obligă să suporte toate Costurile Ne-eligibile legate de împrumutul Nerambursabil şi/sau împrumutul BERD, toate Taxele legate de împrumutul BERD cerute de autorităţile fiscale pentru Servicii şi/sau Lucrări precum şi costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variaţie în condiţiile art. 7.3.9 din Acord.

Faţă de cele expuse, observându-se conţinutul Secţiunii nr.lll a Anexei nr. III.2 din Memorandumul de Finanţare prin care se stabilesc principalele categorii de cheltuieli eligibile (studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului, pregătirea terenului, construcţii, utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect, testarea şi instruirea, managementul proiectului, măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului, alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare, măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. 111.6 privind informarea şi publicitatea), ţinându-se seama de art. 2 din Legea nr. 497/2001 privind ratificarea Memorandumului de finanţare, instanţa constată că suma de 1.006.658,97 euro, aferentă CIP-ului nr. 000 reprezintă cheltuieli neeligibile, care nu revin în sarcina Beneficiarului Local - în speţă CJC - ci în sarcina exclusivă a Beneficiarului Final - în speţă CC Constanţa. în acest context, apare ca fiind eronată solicitarea OPCP ca plata CIP-ului nr. 000 să fie făcută fie de către CJC, fie de către CC Constanţa, optica OPCP din notificarea nr. 0000 din 00.00.0000 fiind însuşită şi de către acuzare. Pentru a se putea observa săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu era necesar ca pretenţiile stabilite de Inginerul Măsurii în beneficiul Contractorului xxxxxxxxx SA Grecia să fie rezultatul unei îndepliniri defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către inculpatul AA, ceea ce nu a fost cazul în speţă.


Instanţa constată că potrivit capitolului 7.2 din Acordul de implementare, Beneficiarului Local îi revenea o obligaţie generală de sprijin a Beneficiarului Final pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată ale acestuia, iar modalitatea de realizare a acestei obligaţii generale consta în adoptarea unei administrări eficiente şi a unei politici a impozitelor adecvate, pentru a menţine un nivel operaţional şi o structură financiară corespunzătoare, în special un nivel al resurselor interne care să acopere, într-o proporţie acceptabilă, cheltuielile operaţionale. în raport de aceste prevederi, observându-se analiza efectuată asupra aspectelor relevante din execuţia bugetară a anului 2006, instanţa apreciază că nu se poate reţine o manieră defectuoasă în îndeplinirea atribuţiilor ce-i reveneau inculpatului în calitatea sa de ordonator principal de credite, calitate conferită de funcţia sa de Preşedinte al CJC. Se observă că factorii care au concurat la plata cu întârziere a contribuţiei proprii la finanţarea Măsurii ISPA constau atât în dificultăţi generate de nivelul încasărilor ia buget (în perioada 27.06-27.09.2006, CJC nu a avut lichidităţile necesare, respectiv venituri proprii care se constituiau în sursă, pentru plata sumei or scadente conform CIP-urilor nr. 00-00, observându-se şi faptul că prin rectificările bugetare efectuate s-au majorat sumele aferente co-finanţării Măsurii ISPA în cursul anului 2006, dar veniturile în anul 2006, deşi s-au realizat, cea mai mare parte a acestora s-a realizat în trimestrul IV, iar fondul de rulment era insuficient pentru acoperirea plăţii acestor CIP-uri, reprezentând doar 20% din suma necesară), cât şi în necesitatea îndeplinirii obligaţiilor legale care decurg din dispoziţiile imperative ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, obligaţii care aveau prioritate, după cum s-a stipulat prin Acordul de Implementare a Măsurii ISPA, art. 4.2.3. Sub aspectul laturii subiective, în literatura de specialitate s-a arătat că expresia folosită de legiuitor „cu ştiinţă" indică caracterul intenţionat al infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal.

Acest termen implică cunoaşterea de către inculpat a caracterului necorespunzător a exercitării atribuţiilor de serviciu şi urmărirea sau acceptarea ca prin aceasta să se ajungă la vătămarea intereselor legale ale CC SA. In speţă, un aspect deloc de neglijat în aprecierea existenţei laturii subiective aşa cum aceasta este necesară pentru existenţa infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, este reprezentat de lipsa unor prevederi legale şi a unor norme metodologice clare care să reglementeze modalitatea de urmat în situaţia întreruperii finanţării Măsurii ISPA de către CE. întreruperea finanţării măsurii a generat o bulversare în derularea contractelor încheiate în derularea Măsurii, atât autoritatea de implementare - OPCP - cât şi ceilalţi factori de decizie observând existenţa unei situaţii care nu cunoştea reglementare. Din înregistrărilor şedinţelor Comitetului de monitorizare ISPA, instanţa constată că factorii de decizie s-au confruntat cu o situaţie pe care nu ştiau cum să o gestioneze, prin discuţiile pe care le-au purtat, factorii de decizie doar au creionat paşii de urmat, tară însă a se bucura de sprijin în realizarea proiectelor pe care şi le-au propus în cadrul şedinţelor şi fără a-şi materializa în vreun fel propunerile pe care le-au tăcut în vederea rezolvării situaţiei create.

O posibilă rezolvare a apărut abia în luna septembrie 2006, respectiv continuarea finanţării Măsurii ISPA în raport de banii europeni existenţi încă în contul Măsurii, dar s-a menţinut în continuare doar la nivel de intenţie propunerea de accesare a fondului de rezervă, prin iniţierea unui proiect de hotărâre de guvern. Instanţa constată că nesiguranţa continuării finanţării Măsurii ISPA, aşa cum aceasta era transmisă de către autoritatea de implementare OPCP, în perioada mai-septembrie 2006, a tăcut ca şi aceeaşi incertitudine să planeze şi asupra necesităţii asigurării co-finanţării de către CJC, în condiţiile în care cofinanţarea era destinată în mod necesar acoperirii cheltuielilor eligibile. In condiţiile existenţei acestei incertitudini, în raport de contextul în care aceasta a apărut şi a fost menţinută de către OPCP, instanţa nu poate reţine că prin faptele care i se impută, inculpatul ar fi prevăzut că urmează a fi afectate interesele CC SA. Din contră, instanţa observă că în perioada analizată atât OPCP cât şi CJC au înregistrat întârzieri în efectuarea plăţilor către Contractor, OPCP justificând efectuarea unor plăţi parţiale, chiar cu întârziere, a unora dintre certificatele intermediare de plată nr. 00-00, prin existenţa unor sume de bani în contul aferent Măsurii şi chiar şi utilizarea unor sume de bani din contul altor măsuri ISPA, cu privire la care nu se efectuau cercetări generate de suspiciuni de fraudă.

In raport de cele expuse anterior, instanţa constată că faptele reţinute în sarcina inculpatului A A şi pentru care s-a dispus trimiterea în judecată nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice în formă calificată şi în fonnă continuată, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, nici sub aspectul laturii obiective şi nici sub aspectul laturii subiective. Astfel, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală cu aplicarea art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, instanţa va dispune achitarea inculpatului AA, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi în fonnă continuată, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. Se va lua act că partea vătămată SC CC SA Constanţa nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului, în cadrul procesului penal. In baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Pentru aceste motive în numele legii hotărăşte In baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală cu aplicarea art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, achită pe inculpatul A A, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi în formă continuată, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. la act că partea vătămată SC CC SA Constanţa nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului, în cadrul procesului penal. în baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2012, ora 13:58.