Editorial Cum ar trebui să arate ora de religie?

Curtea Constituţională a decis, în luna noiembrie a anului trecut, că este neconstituţional articolul din Legea educaţiei care spune că, „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să NU frecventeze orele de religie“. Judecătorii Curţii au apreciat atunci că cei care trebuie să facă o solicitare sunt părinţii care DORESC ca aceste cursuri de Religie în şcoală să fie urmate de copiii lor. Argumentaţia Curţii a pornit de la ideea că cel care vrea să facă ceva trebuie să ceară acel lucru, şi nu cel care nu vrea. 

 

De aici s-a născut o întreagă polemică, reacţii ale Bisericii şi ale societăţii civile, dezbateri televizate, care, de fapt, nu au dus mai nicăieri, adică în sau măcar spre esenţa problemei. 

 

Biserica a contraatacat imediat, iar vedete precum Dorel Vişan, Ana Blandiana, Connect-R sau Sofia Vicoveanca au apărut într-o campanie derulată de Biserica Ortodoxă Română, în vederea înscrierii copiilor la ora de Religie în şcoli. 

 

Apoi, Ministerul Educaţiei a anunţat că părinţii care mai vor oră de Religie pentru copii trebuie să depună o cerere până la 6 martie, deoarece pe 9 martie expiră termenul de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale. „Dacă până pe 9 martie nu vom avea această situaţie a opţiunilor, este pusă sub semnul întrebării derularea în legalitate a orelor de Religie“, spunea ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Adică nu mai târziu de mâine, însă ministerul nu a clarificat nici până în al 12-lea ceas ce vor face copiii care nu aleg opţional ora de Religie în timpul în care colegii lor sunt la cursuri. 

 

Biserica Ortodoxă a făcut o campanie chiar profesionistă, prin televiziune şi pe Facebook, pentru a-i convinge pe părinţi să-şi dea acordul, iar asta a produs o reacţie de respingere în rândul celor care se declară mari iubitori de cunoaştere, democraţie şi liber arbitru. 

 

Ora de Religie ar trebui să fie, în primul rând, o oră de Istorie a religiei. Dacă în clasele primare, dascălii ar trebui să le citească Biblia micuţilor, însă să le-o şi explice, pe înţelesul copiilor mici, în gimnaziu şi liceu, Religia ar trebui tratată ca o ştiinţă, însă care să nu se bată cap în cap cu Astronomia, Geofizica ori Chimia. Poate astfel adolescenţii îşi vor îmbogăţi cultură generală, de altfel extrem de precară la generaţiile actuale, şi vor înţelege mai bine evoluţia societăţii şi chiar istoria omenirii în ansamblu. 

 

Însă ora de Religie trebuie predată de dascăli oneşti şi pricepuţi, nu precum cel citat serile trecute într-o emisiune televizată, care le spunea copiilor că ortodocşii sunt mai deştepţi decât catolicii. Cu astfel de „specimene“, războaiele interetnice care au la bază divergenţe religioase vor continua să fie alimentate de adepţi radicalişti. Iar din religie, marea masă a populaţiei nu va înţelege nimic, pe mai departe, aşa cum se întâmplă în prezent, când cele mai pioase credincioase se ceartă ca la uşa cortului când ies din biserică, iar cei mai smeriţi enoriaşi dau buzna în cârciumă imediat după ce ies de la slujba de duminică, iar seara se întorc acasă şi îşi iau la bătaie consoartele! 

 

Un număr de 1.405.883 de elevi din totalul de aproximativ 3.200.000 au optat, până la finalul zilei de 3 martie, pentru disciplina Religie, conform ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.