Editorial De ce nu se va transforma Constanţa niciodată într-o adevărată oază de verdeaţă

Lună de lună, Primăria Constanţa emite autorizaţii de construire şi certificate de urbanism pentru ridicarea de noi blocuri, cartiere rezidenţiale, hoteluri sau restaurante. Lună de lună, investitorii care au primit acordul municipalităţii trec la treabă şi organizează şantierele. Lună de lună, constănţenii semnalează faptul că au fost tăiaţi, fără milă, copaci sănătoşi şi viguroşi.
 
În dezvoltarea urbanistică a Constanţei, grav este faptul că, pentru edificarea unei noi clădiri, sunt sacrificate spaţii verzi (şi aşa destul de puţine în municipiul nostru). Rechinii imobiliari distrug orice petic de verdeaţă în numele dezvoltării imobiliare. Au intrat cu buldozerul în parc, au ridicat blocuri, au distrus mii de metri pătraţi de verdeaţă.
 
Constanţa are puţine parcuri. Cu alei de promenadă, cu mulţi copaci, cu bănci de odihnă şi cu locuri de joacă pentru copii. Le poţi număra pe degete. Parcul Tăbăcărie rămâne singurul loc în care te simţi alături de natură, în care poţi respira aer curat. Urmează parcul din Tomis II şi Parcul Arheologic, transformat în prezent în şantier. Cam atât. Restul parcurilor din Constanţa cu greu îşi merită această denumire. Copaci puţini sau care lipsesc cu desăvârşire, câteva bănci de odihnă, şi acelea vandalizate, puţine flori, şi acelea ofilite. Cam aşa arată în Constanţa ceea ce ar trebui să se numească parc.
 
Conform normativelor Uniunii Europene, oraşele din fiecare ţară membră ar trebui să aibă 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Mai mult, conform Constituţiei României, statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, cu alte cuvinte, la spaţii verzi. Însă aproape niciun oraş din România, inclusiv Constanţa, nu respectă aceste norme europene, se arată în raportul comisiilor UE.
 
Problema spaţiilor verzi nu este una nouă pe agenda de lucru a primarului municipiului Constanţa. Important este să fie găsite soluţii pentru rezolvarea ei. Unele dintre acestea ar fi parcările cu pavele găurite pentru gazon sau grădinile suspendate. Urmează spaţiile verzi organizate pe verticală, aşa cum vedem în unele oraşe europene. Sau oraşele-grădină. Specialiştii pot veni cu propuneri. Acest lucru trebuie însă dorit şi de administraţia locală. Până atunci, constănţenii vor reclama faptul că au fost puşi la pământ alţi copaci, în locul cărora vor apărea blocuri şi betoane.