Editorial Ieşire suspectă din recesiune. Ne ştergem pe preş înainte de a intra la Cotroceni

Anunţ neaşteptat de fericit de la Institutul Naţional de Statistică, după ce am avut parte de un „preview“ din partea premierului.

Mai mult sau mai puţin întâmplător, cu două zile înainte ca românii să îşi aleagă un nou preşedinte, INS-ul a dat anunţul bombă: România a ieşit din recesiune, aşa cum ne înştiinţase premierul Victor Ponta. Institutul Naţional de Statistică a anunţat că avem o creştere economică a Produsului Intern Brut pe trimestrul III de 1,9% faţă de trimestrului II şi pe primele nouă luni ale anului de 2,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Care va să zică, noul preşedinte va lua „la cheie“ o Românie prosperă, ieşită din criză, o ţară care a ieşit „pe plus“ datorită măsurilor salvatoare ale actualului Guvern. Ce veste bună şi ce lumină favorabilă pentru guvernul condus, neîntâmplător, de unul dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni. Curat murdar joc!

Nu ar fi o minune să aflăm peste câteva zile că datele nu erau tocmai reale. După datele INS-ului de astă vară, Eurostat a publicat alte cifre. Dacă şi de această dată se va întâmpla la fel, atunci este clar: instituţia dă datele la fel de cosmetizate ca în vremea lui Ceauşescu. Şi nici că ar surprinde această stare de fapt. Şi mai am de făcut o remarcă: se ştie despre greci că nu trebuie să-i crezi nici când îţi fac daruri. Grecia a minţit ani la rând Comisia Europeană cu o creştere economică falsificată, iar când a lovit criza economică, ţara s-a transformat într-un câmp de lupte de stradă între forţele de ordine şi protestanţi. Atunci, Uniunea Europeană a avut multe bătăi de cap să sprijine Grecia financiar şi să injecteze în ţară o mulţime de bani pentru a nu se prăbuşi moneda euro. E drept, România este încă departe de zona euro, însă organismele europene ar trebui să fie cu mai mare băgare de seamă în privinţa cifrelor statistice publicate în România de către INS, pentru a nu se trezi cu o nouă Grecie (mai ales că avem legături istorice cu elenii).
O creştere a PIB-ului, aşa cum a anunţat INS, duce, pe firul logic, la o creştere a bugetului de stat, creştere care oferă Guvernului oportunităţi de a mări implicit volumul salariilor, a pensiilor, lucru ce se realizează prin rectificări bugetare pozitive. Or, de doi ani, de când Guvernul Ponta conduce economia românească, deşi a anunţat de fiecare dată creşteri economice, rectificările bugetare au fost negative, iar ultima a constat chiar în tăieri de alocări bugetare de la anumite ministere prin alocarea sumelor către altele, dar nu s-au alocat bani în plus. Dacă bine ne-aducem aminte, creşteri substanţiale şi dubioase s-au dat, tot în timpul campaniei electorale, către primarii şi primăriile uitate, altfel, în restul timpului…