Editorial Tot pe ei îi votăm? Corupţii costă scump România la CEDO

România este ţara cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dintre statele UE. În clasamentul întocmit de instituţia de la Strasbourg, suntem surclasaţi doar de Rusia şi Turcia, ţări care nu fac parte din UE.
 
În fiecare an, România plătește despăgubiri românilor care au fost nedreptătiți de instanțele din țară și cărora li s-au încălcat drepturi prevăzute de CEDO, conform unui raport. Acesta mai arată că daunele aduse statului român de erorile judiciare se ridică la 40 de milioane de euro, bani plătiți de România între 2005 și 2012. Raportul este remis în această vară şi se opreşte în 2012, pentru că mecanismul de plată durează până la 60 de luni, astfel că nu sunt contabilizate procesele pierdute de statul român după acel an.
 
Multe plângeri vizează dreptul la proprietate, lucru normal, conform specialiştilor, pentru o fostă țară comunistă, însă cel mai grav este faptul că majoritatea proceselor pierdute de stat au la bază încălcarea de către Justiția română a dreptului la un proces echitabil.
 
O altă lovitură primită de sistemul judiciar din România a venit recent, în urmă cu o lună şi ceva. CEDO ne obligă să continuăm investigaţiile în cazul Mineriadelor, dosare clasate la noi, subliniind obligaţia statului de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora. Mai exact, aceste fapte nu se prescriu în Justiţia europeană şi acest fapt arată, fără echivoc, că România este cel mult „chioară“, nicidecum „oarbă“!
 
Reclamanţii s-au plâns de lipsa unei anchete eficiente, imparţiale şi aprofundate pentru identificarea şi pedepsirea celor responsabili pentru reprimarea violentă a demonstraţiilor din 13 şi 14 iunie 1990. Potrivit deciziei CEDO, „toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante“. CEDO apreciază că „timpul nu exonerează de răspundere nici statul român, nici pe făptaşii individuali“.
 
De ce acum această revenire asupra problemei CEDO? Păi, în plină campanie electorală, toţi candidaţii, aşa cum fac de 25 de ani încoace, promit o viaţă mai bună românilor şi legi care să ducă la un trai fericit. Ne e frică de rapoartele MCV, dar este EVIDENT că în România actul de justiţie rămâne profund corupt. Vedem în fiecare zi la televizor descinderi, reţineri şi anchete efectuate de procurorii Anticorupţie. Vedem cum clasa politică este coruptă până în măduva oaselor. Vedem însă cum magistraţii tergiversează procesele oamenilor importanţi, care, într-un timp relativ scurt, scapă de arest, adesea de pedepse şi rămân cu milioane de euro furate din banul public. Aceasta în timp ce românului de rând nu i se face dreptate în procese mărunte şi este obligat să apeleze la CEDO, dacă mai are nervi, răbdare, putere sau resurse financiare.
 
Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă! Nu îl mai lăsa să voteze politicieni corupţi! Pentru că ei generează, mai ceva ca simpla procreere a speciei umane, magistraţi corupţi, funcţionari corupţi, hoţi şi haos social...