Editorial Uniformele şcolare, mărul discordiei între părinţi, profesori şi elevi

Problema uniformelor revine în atenţia mai-marilor din învăţământul românesc. Reintroducerea uniformei în şcoli naşte însă discuţii aprinse printre elevi, părinţi şi profesori.
 
Eu fac parte din generaţia care a purtat uniformă. Şi nu pot să zic că mi-a displăcut. Chiar dacă toţi eram îmbrăcaţi la fel, nu am fost nici traumatizată, nici complexată. Cel puţin eu. Acum, primii care ar opta pentru reintroducerea uniformei ar fi părinţii. Ocupaţi cu problemele cotidiene, cu lipsa banilor sau a unui loc de muncă, părinţii nu doresc să se mai preocupe şi de vestimentaţia şcolară. Prin urmare, dacă uniforma şcolară va fi reintrodusă, părinţii vor accepta. De ce? Deoarece asta îi scapă de o grijă, deoarece costurile unei uniforme sunt mai mici decât ale ţinutelor de fiecare zi de la cursuri sau pentru că şi ei au purtat uniformă, iar acest lucru nu i-a încurcat să ajungă cineva. Şi eu, ca mamă, aş fi de acord cu această idee. Profesorii fac front comun cu părinţii şi ar vota şi ei pentru uniforma şcolară. Domnişoarele nu ar mai veni în fustiţe scurte sau în bluze care să le arate formele, iar băieţii nu şi-ar mai etala blugii şi tricourile de firmă, prin care se văd muşchii. Din păcate, şcolile de azi s-au transformat în parade de modă, holurile au devenit catwalk-uri pe care defilează tinerii, iar profesorii joacă umilul rol de spectatori. Singurii care se opun sunt chiar elevii, care, în repetate rânduri, au cerut, prin consiliile elevilor, să nu fie obligaţi să poarte uniformă.
 
Acum câteva zile, fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu a declarat că elevii ar trebui să poarte uniforme şcolare pentru că vor fi mult mai în siguranţă în afara unităţii de învăţământ. Ea este de părere că uniforma şcolară îi oferă unui elev şi sentimentul de mândrie că face parte dintr-o comunitate, dar şi că acest proiect are nevoie de sprijin din partea autorităţilor române, pentru că există familii care nu îşi permit să cumpere uniformele.
 

„Este o idee care nu ar trebui respinsă. Niciodată nu am vrut să ne întoarcem la acele uniforme. În 2007, am fost iniţiatoarea unei legi în care încercam să găsesc o formulă de a întări securitatea elevului în afara şcolii prin uniformă, dar şi de a da elevului respectiv o identitate şi sentimentul că aparţine unei comunităţi, pentru că şcoala şi-ar fi ales uniforma“, a explicat Ecaterina Andronescu.

Mai mult, fostul ministru dă exemplul şcolilor din alte ţări europene. „Uitaţi-vă la Anglia sau Elveţia, acolo nu-i nicio ruşine să porţi uniformă. Este o mândrie să fii elevul unui colegiu unde poate au studiat şi părinţii şi bunicii săi. Acest sentiment de mândrie trebuie cultivat şi la noi. Eu cred că merită reluată dezbaterea şi încercat un sprijin, pentru că s-ar putea ca multe familii să nu poată acoperi cheltuielile“, a mai spus Andronescu.

Fostul ministru al Educaţiei a mai explicat că, prin purtarea acestor uniforme şcolare, elevii vor putea fi recunoscuţi mai uşor de poliţie şi, astfel, protejaţi de pericolele din afara şcolii.