Editorial Sânii şi buzele democraţiei

Nu doar fetele îşi măresc buzele şi sânii. Chirurgia plastică a avut trecere şi la oamenii ajunşi în Parlament, în guvern sau în primării. O operaţie de deformare plastică efectuată pentru a mări lungimea buzunarului ori volumul cefei găseşti la tot pasul. Durerile sunt resimţite, iar victimele plâng rar şi numai la Curtea de Apel.
 
Sunt atât de multe operaţii făcute pe ascuns în instituţiile statului, pe banii contribuabilului, încât ai sentimentul că întreaga Românie este spitalizată. Arşi de ANAF, arşi la lumină şi la gaze, arşi la pompa de benzină, la respectul de sine şi la viitor, românii ar putea declara arsuri de grad mare pe tot corpul naţional.
 
Există chirurgi care muncesc fără repaus şi fără greşeli, ca un mecanism nemţesc de fabricat sănătate şi bani.
 
Lipsă acută de medici în care se zvârcoleşte România devine înspăimântătoare. Într-o monarhie medievală un pic luminată, soarta lor ar fi fost decisă pe loc: despotul le-ar fi adus la picioare un spital nou şi şi-ar fi comandat el însuşi o pereche de sâni.
 
Medicii noştri sunt plătiţi la fel ca medicii nemţi doar în Germania. Ei studiază cel puţin la fel de bine şi lucrează mai mult decât o fac camarazii lor europeni, însă diferenţa de salariu e dăruită de statul român clientelei politice.
 
Hernia de disc operată la Viena a fostului preşedinte Băsescu, tiroida operată în Germania a fostului premier Năstase, genunchiul operat la Toulouse al fostului premier Tăriceanu, inima operată la Paris a fostului preşedinte Iliescu sau sutele de oase, inimi sau rinichi tratate în spitalele poleite cu aur ale Occidentului nu se simt în vreun fel apăsate de drama medicală a poporului pe ai cărui bani s-au tratat. Medicii străini sunt mai buni fiindcă sunt plătiţi cu bani pe care ai noştri trebuie să-i fure.
 
Chirurgia plastică subţiază bugetul de stat, creşte dimensiunea sânului, ca să încapă acolo tot ce strângi de-a lungul mandatului, şi îi repară pe toţi oamenii fără demnitate din politică. Dacă simţi pe obraz buzele botoxate ale mai-marilor oameni ai României, să ştii că aia e sărutarea democraţiei.