Date din spatele uşilor închise Cum ar fi coordonat un grup o activitate de amploare în ceea ce înseamnă fraudele informatice

Criminalitatea informatică reprezintă un fenomen al zilelor noastre, reflectat în mod frecvent. Cotidianul ZIUA de Constanţa prezintă cum ar fi comis un grup organizat infracţiuni informatice prin atacuri asupra sistemelor informatice şi folosirea frauduloasă a datelor informatice astfel obţinute în scop personal, obţinând sume mari.
 
În fapt, se reţine că, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010, Cătălin Zlate, care este recidivist, şi Cristian Ciuvăţ ar fi pus bazele unui grup infracţional organizat, grup la care au aderat peste 40 de persoane, printre care ar fi fost şi constănţeanul Mihai Ghiaţă, „specializat în săvârşirea de infracţiuni informatice prin atacuri asupra sistemelor informatice şi folosirea frauduloasă a datelor informatice astfel obţinute în scop personal, obţinând sume mari de bani ca rezultat al activităţii infracţionale şi păgubind titularii şi proprietarii acestor date“, conform rolii.ro.
 
Odată cu punerea în executare a autorizaţiilor de acces, înregistrare şi interceptare emise de către instanţa de judecată şi analizându-se datele astfel obţinute, s-a constatat că numitul Cătălin Zlate ar fi coordonat împreună cu numitul Cristian Ciuvăţ o activitate de amploare în ceea ce înseamnă fraudele informatice, sub paravanul unei societăţi comerciale, aparent legale, cu sediul în Belize şi cont bancar în Cipru, denumită Shadow Comunications LTD.

„Cătălin Zlate supraveghea şi centraliza datele tuturor participanţilor la activitatea infracţională“

„Întrucât numitul Z. C. (n.r. - Cătălin Zlate) supraveghea şi centraliza datele tuturor participanţilor la activitatea infracţională prin intermediul site-urilor www.shadowcommunications.co.uk şi stats.premium-rates identificarea majorităţii acestora. Pentru a-şi putea desfăşura activitatea infracţională în scopul obţinerii facile de sume mari de bani, fiecare suspect trebuia să-şi deschidă un cont pe site-ul companiei, site ce era administrat de către Z. C.“, se arată în dosarele magistraţilor.
 
Deschiderea contului presupunea furnizarea anumitor date - nume, prenume, adresa de domiciliu, adresa de e-mail, un ID de messenger sau Skype, un număr de telefon, precum şi o modalitate de a primi sumele ca urmare a prestaţiilor oferite, fie un cont bancar, fie o altă modalitate de transfer de bani, cum ar fi Western Union, MoneyGram sau CoinStar.
 
Pe baza acestor date, „s-a reuşit identificarea participanţilor la activitatea infracţională. Inc. Ciuvăţ Cristian coordona în special transferurile de bani din contul companiei în contul participanţilor la activitatea infracţională, precum şi alocarea numerelor cu suprataxă, în funcţie de solicitările fiecărui membru al grupării. Ambii lideri ţineau legătura şi îi consiliau pe membrii grupului prin intermediul programului de chat prin internet Skype. Astfel, inculpatul Z. C. folosea ID-ul Skype shadow.communications, iar inculpatul Ciuvăţ C. folosea ID-ul chris.shadow_communications, ambele ID-uri fiind afişate pe site-ul www.shadowcommunications.co.uk“.

Pentru a intra în posesia bonusului, s-ar fi folosit o societate intermediară

Iniţial, „inculpatul Z. C. a descoperit faptul că prin intermediul unor aplicaţii informatice poate obţine datele unui astfel de cont VoIP, pe care să le folosească în interes personal pentru efectuarea de apeluri. Interesul constă în faptul că poate apela numere cu suprataxă din străinătate, caz în care poate obţine un bonus cuantificabil în funcţie de numărul de minute sunate şi valoarea apelului pe minut (daca tariful pe minut este de 1 euro, el putea obţine 0,10 euro). Ulterior, pentru a obţine sume mai mari, prin eliminarea intermediarilor, învinuitul Z. C. a luat în calcul posibilitatea constituirii unei societăţi care să încheie contracte cu deţinători de numere cu suprataxă, prin care se obligă să aducă clienţi, în sensul de a aduce persoane care să sune la aceste numere, obţinând astfel un procent mult mai mare din valoarea apelului. Numai că aceste persoane pe care le va racola în perioada următoare vor efectua apeluri de la numere VoIP obţinute fraudulos prin metoda expusă mai sus“.
 
Pentru a intra în posesia bonusului, „iniţial folosea o societate intermediară (similară celei pe care o va înfiinţa), care îi achita bonusul. Pentru acest lucru, încheia o convenţie cu societatea intermediară, comunicând modalitatea de virare a bonusului (fie direct, prin transfer bancar, fie prin Western Union), precum şi date de contact (reale sau fictive). Factura cu apelurile efectuate de Z. C. era transmisă lunar furnizorului de servicii VoIP, iar ulterior, titularului de drept al contului VoIP“.
 
În acest mod, „Z. C. a acţionat în perioada octombrie 2009 - februarie 2010, efectuând un număr de aproximativ 23.500 de apeluri care au o durată totală de peste 315.000 de minute, păgubind astfel societăţi din România, precum şi societăţi din ţări precum Africa de Sud, Marea Britanie, Italia, SUA etc“.

Discuţii prin intermediul Yahoo Messenger

Ca urmare a efectuării percheziţiei informatice asupra sistemelor informatice ale inculpatului, „au fost identificate discuţii purtate de către inculpat prin intermediul Yahoo Messenger cu liderul grupării, martorul Ciuvaţ Cristian, legate de mecanismul de fraudare a conturilor Voip“.

 
„Chris.Shadow_Communications: ai primit factura?
ady.ady83izmail uk: nu nu vine în mail
ady.ady83izmail uk: k
Chris.Shadow_Communications: ai 1024$
Chris.Shadow_Communications: x
Chris.Shadow_Communications: 0,7
Chris.Shadow_Communications: 716 $
Chris.Shadow_Communications: 550 eur inclusiv tx

ady.ady83izmail uk: e bun
Chris.Shadow_Communications: 30 eur tx
Chris.Shadow_Communications: 520 eur curaţi
ady.ady83izmail uk: pe când îi pui
Chris.Shadow_Communications: mâine sper
ady.ady83izmail uk: e numai bine“
 
„Chris.Shadow_Communications: eşti?
ady.ady83izmail uk: da
Chris.Shadow_Communications: ai primit factura?
ady.ady83izmail uk: stai să văd
ady.ady83izmail uk: nu a ajuns
Chris.Shadow_Communications: verific-o te rog
ady.ady83izmail uk: atât trebuie să fie doar am avut vreo 6000 de min
Chris.Shadow_Communications: k
ady.ady83izmail uk: pe când trimiţi
Chris.Shadow_Communications: zilele astea
ady.ady83izmail uk: cât vine 300 şi cât
ady.ady83izmail uk: sau cât vine
ady.ady83izmail uk: mai bine zis
Chris.Shadow_Communications: 420
Chris.Shadow_Communications: $
Chris.Shadow_Communications: cam aşa
ady.ady83izmail uk: şi în euro
Chris.Shadow_Communications: 323 incl tx
Chris.Shadow_Communications: cam 300 curaţi“

Declaraţii inculpat, alţi inculpaţi şi martori

Cu ocazia audierii la data de 4 martie 2014, „inculpatul A. I. arăta că, «în cursul lunii iunie 2010, comunicând prin intermediul aplicaţiei informatice MIRC, am intrat în discuţii cu mai multe persoane despre SIP-uri (programe de telefonie). Utilizatorul nickname-ului GSM, ce aparținea unui prieten pe nume U. C., mi-a creat un cont pe site-ul www.shadowcommunications, m-a pus în legătură cu un băiat pe nume C., despre care mi-a spus că este șeful. Prin intermediul aplicației Skype am discutat cu acest C., care, ulterior, mi-a făcut plata. Din discuțiile purtate pe internet, am înțeles că se pot face bani. Astfel, primeam o arhivă de SIP-uri (user-ul și parola pentru conturile VOIP), apoi am descărcat de pe Google programul informatic Zoiper, necesar pentru a suna la numerele de telefon cu suprataxă de pe Shadow Communications.
 
Efectuam apeluri către numerele cu suprataxă, iar în funcție de numărul de minute, primeam o plată. Fac precizarea că nu puteam suna la infinit pe un număr, deoarece erau limitate, acest lucru precizându-l C. Nu-mi mai aduc aminte câte minute am sunat, dar precizez că am primit o sumă de aproximativ 700 de dolari. Eram anunțat de un anume C. câte minute am făcut și ce sumă am de încasat. Banii îmi erau trimiși prin serviciul MoneyGram.
 
Știu ca am purtat discuții legate de SIP-uri cu P. I., pe care îl cunosc din oraș, și cu I., ce folosea un ID de Yahoo Messenger iustin3lu. Precizez că programul SupVicious nu l-am avut instalat, deoarece SIP-urile le primeam de la diferite persoane de pe MIRC. Datele de la SIP-uri le introduceam în programul Zoiper, și efectuam apeluri. Recunosc și regret faptele comise»”.

Sursa: rolii.ro