Decizie definitivă a magistraţilor din Bucureşti Retrocedări cu terenuri de aproape 44 de milioane de euro

Trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, Răzvan Ştefanco şi Silviea Gheorghe rămân în arest. Decizia este definitivă şi a fost luată de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, instanţă care a constatat legală şi temeinică măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi. Următoarele două termene au fost stabilite de magistraţii din Bucureşti pentru 9 ianuarie 2014 şi 6 martie 2014.

Amintim că, luna trecută, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Ştefanco la 5 ani şi 6 luni de închisoare, Gheorghe s-a ales cu 4 ani şi 6 luni de închisoare, ambele pedepse fiind cu executare. Judecat în acelaşi dosar, notarul Maria Done a fost condamnată la 2 luni de închisoare cu suspendare condiţionată. Cel de-al doilea notar judecat în cauză, Doina Gheorghe, a fost achitat. Conform procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, „în cursul anului 2008, inculpatul Ştefanco Răzvan a formulat la Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Constanţa trei cereri prin care a solicitat emiterea unor extrase, declarând de fiecare dată, în mod mincinos, că este strănepotul a două persoane decedate, care au fost proprietarii unor suprafeţe de teren (intravilan şi extravilan) de aproximativ 1.300 de hectare, situate în localităţile Agigea, Eforie şi Mangalia din judeţul Constanţa”. „Având în vedere că aceste extrase au fost eliberate pe numele tatălui său şi pentru a putea face personal demersuri pentru a obţine acele terenuri, la data de 10 august 2009, Ştefanco Răzvan a falsificat o procură specială, aparent autentificată la un notariat public, în baza căreia a obţinut dreptul de a-l reprezenta pe tatăl său. În continuare, pentru a obţine înscrisuri din care să rezulte, în mod eronat, că există o legătură de rudenie cu proprietarii terenurilor şi că, implicit, îi poate moşteni, pe baza unor înscrisuri false (certificate de deces şi procură specială), inculpatul Ştefanco Răzvan a obţinut două certificate de moştenitor emise în fals, în numele tatălui său, de notarul public Done Maria, care a fost în eroare cu privire la informaţiile declarate de inculpat. În cadrul acestei proceduri succesorale, inculpata Gheorghe Silviea a dat declaraţii mincinoase în faţa notarului public, pentru a-l susţine pe Ştefanco Răzvan”, potrivit procurorilor de la Anticorupţie.

„Înscrisuri falsificate”

„Având la dispoziţie aceste înscrisuri falsificate, respectiv certificatele de moştenitor şi procura, la data de 20 aprilie 2011, Ştefanco Răzvan a depus pe rolul Tribunalului Constanţa trei acţiuni civile, în contradictoriu cu autorităţile locale din Agigea, Eforie şi Mangalia, prin care a revendicat dreptul de proprietate a acestor terenuri, susţinând, în mod mincinos, că este moştenitorul celor două persoane care au fost proprietarii respectivelor terenuri. În plus, la data de 26 august 2011, Ştefanco Răzvan a cedat inculpatei Gheorghe Silviea jumătate din pretinsele sale drepturi succesorale şi, pe cale de consecinţă, inculpata a solicitat introducerea sa ca reclamant în procesele de revendicare. Unul dintre cele trei procese de revendicare a fost soluţionat definitiv şi irevocabil prin respingerea cererii lui Ştefanco Răzvan, celelalte două fiind în continuare pe rolul instanţelor. În cursul anilor 2009 şi 2011, inculpatele Done Maria şi Gheorghe Doina, ambele în calitate de notari publici, au întocmit în fals şi au autentificat mai multe înscrisuri (procuri speciale, acte de cesiune) în care au consemnat, în mod eronat, că tatăl lui Ştefanco Răzvan l-ar fi împuternicit pe acesta să îl reprezinte în toate demersurile pentru revendicarea terenurilor. De altfel, aceste înscrisuri au fost folosite de Ştefanco Răzvan în împrejurările descrise mai sus”, se mai arată într-o informare a celor de la DNA. De menţionat că terenurile revendicate de inculpaţii Ştefanco Răzvan şi Gheorghe Silviea au fost evaluate, conform anchetatorilor, la preţuri cuprinse între 2.876.654 euro (minim) şi 43.896.200 euro (maxim), în funcţie de mai multe criterii tehnice.