Iată hotărârea definitivă a Curţii Supreme S-a închis dosarul constănţenilor acuzaţi de clonarea paginilor unor bănci din SUA

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României au închis, definitiv, dosarul în care mai mulţi tineri din Constanţa au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pe motiv că ar realizat clonele unor pagini web ale mai multor instituţii bancare, printre care Bank of America şi Western Union, din SUA.

Ieri, Curtea Supremă de Justiţie a României a decis ca Osman Birdal, unul dintre inculpaţi, condamnat de Curtea de Apel Constanţa la trei ani cu executare să rămână, în final, cu 1 an şi 6 luni de închisoare cu executare, la care s-a adaugat şi o amenda în cuantum de 200 lei. În acelaşi dosar, Înalta Curte a respins, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DIICOT - Serviciul Teritorial Constanţa şi de inculpaţii Constantin Cosmin Stici, Ionut Mihai, Adrian Mocanu, Adrian Alexandru Vişan, Daniel George Bădilă, Ştefan Miron, Florin Miron, Roxana Stici şi Răzvan Dragoş Bosneagu. Instanţa a constatat ca Etem Arif, inculpat în dosarul cauzei, este arestat în altă cauză. Potrivit Curţii de Apel Constanţa, Constantin Cosmin Stici a fost condamnat la trei ani de detenţie, cu suspendare sub supraveghere, Etem Arif a luat trei ani, Ionuţ Mihai a fost osândit la trei ani cu executare, la fel ca Adrian Mocanu şi Adrian Alexandru Vişan. Asta în timp ce Viorel Enache a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare, Ionuţ Rizea la doi ani cu suspendare condiţionată, Daniel George Bădilă la un an şi zece luni cu executare, la fel ca Ştefan Miron şi Florin Miron. Răzvan Dragoş Boşneagu a fost condamnat la doi ani cu suspendare condiţionată şi Ionuţ Mihai Vişan a fost osândit la doi ani de închisoare. Amintim că procurorii Serviciului Teritorial Constanţa al DIICOT au afirmat despre suspecţi că ar fi realizat clonele unor pagini web ale mai multor instituţii bancare, printre care şi Bank of America şi Hudson City Bank, toate din SUA, „cărora le-a încărcat conţinutul pe diverse servere, salvând link-ul către aceste servere“, iar apoi ar fi transmis paginile contrafăcute, prin e-mail, mai multor utilizatori, clienţi ai instituţiilor bancare. „Aceste pagini conţineau un avertisment sau o înştiinţare cu privire la anularea ori restricţionarea accesului clientului la contul lui bancar, iar pentru restabilirea situaţiei create, clientul era invitat să urmeze un link şi să completeze un formular cu toate datele cerute, respectiv nume, data naşterii, adresă de domiciliu, număr de telefon, numărul cardului, codul PIN“, conform organelor de anchetă.