Metode avangardiste în spionajul modern Cum acţionează băieţii cu ochi albaştri în 2014
Metode avangardiste în spionajul modern: Cum acţionează băieţii cu ochi albaştri în 2014
03 Mar, 2014 00:00
ZIUA de Constanta
13235
Marime text
România este ţara celor şapte servicii secrete
Într-o lume în care nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că informaţia înseamnă cu adevărat puterea şi în care vorbim cu lejeritate despre arme (metaforic, desigur) care nu ucid, dar care pot face, în egală măsură, la fel de mult rău, este important să ştim metodele prin care serviciile secrete îşi adună... informaţiile! Sau mai bine spus puterea. În acest context, ZIUA de Constanţa prezintă, la obiect, metodele avangardiste oficiale pe care le folosesc băieţii cu ochi albaştri de la SRI, de pildă, pentru a (ne) supraveghea. Sursele secrete umane, sursele tehnice, cele deschise, expertizarea tehnică, cooperarea şi parteneriatele şi, mai ales, analiza de „intelligence” sunt câteva dintre cele mai importante strategii de acţiune ale structurii. Foarte important însă este faptul că, aşa cum ne anunţă deschis oficialii Serviciului Român de Informaţii, vorbim despre „metode ale unui intelligence modern”.
S-au dus zilele spionajului de modă veche! Cel puţin acestea sunt informaţiile care ne sunt furnizate de SRI. Oficialii structurii ne anunţă că, atunci când vine vorba despre unul dintre cele mai puternice şi mai importante servicii ale băieţilor cu ochi albaştri din România, vorbim despre un „intelligence modern”. Între metodele recunoscute oficial de „sereişti”, la loc de cinste se află aşa-numita analiză de intelligence. Aceasta reprezintă „procesul de filtrare, conexare şi interpretare obiectivă a datelor culese din surse secrete sau deschise, esenţial în orice activitate a Serviciului”. Mai departe, se arată că „frânturi de informaţie uneori disparate şi aparent lipsite de semnificaţie sunt puse în context, integrate în imagini coerente şi convertite în explicaţii, evaluări şi prognoze în legătură cu problematicile de securitate naţională aflate în competenţa SRI”. Aşadar, băieţii cu ochi albaştri veghează şi supraveghează orice frânturi de informaţie care, în ansamblu, ar putea reprezenta un risc pentru securitatea naţională. Ulterior prelucrate prin analiza de intelligence, aceste date sunt puse la dispoziţia „beneficiarilor legali”, pe care îi pot ajuta la „realizarea unor strategii sau planuri de acţiune prin care să se prevină manifestarea riscurilor” sau la „adoptarea unor măsuri adecvate de promovare a intereselor naţionale”.
Agenţi recrutaţi
Sursele secrete umane utilizate de SRI reprezintă „cea mai complexă parte a activităţii oricărui serviciu de informaţii”, motiv pentru care „selecţia şi formarea ofiţerilor care lucrează cu sursele umane este exigentă, astfel încât, dispunând de o inteligenţă socială şi comunicaţională superioară, să facă posibilă implicarea în prezervarea securităţii naţionale a persoanelor care au acces la informaţii relevante”, conform SRI. Cu alte cuvinte, sursele secrete umane sunt tot una cu agenţii, iar recrutarea lor se face printr-un proces cu mai multe etape. Prima dintre ele este „evaluarea şi determinarea potenţialului sursei de a furniza informaţii relevante (...), dar şi a deschiderii acesteia către o eventuală cooperare”, apoi urmează stabilirea unei relaţii de comunicare şi, în final, dezvoltarea şi menţinerea unei relaţii validate de încredere. Aşa se face că, în final, agentul este „persoana care furnizează în mod voluntar informaţii care, corelate cu date din alte surse (tehnice, deschise), oferă o imagine cât mai completă asupra riscurilor şi ameninţărilor”. Oficialii SRI atrag atenţia că lucrul cu sursele secrete umane este un domeniu ce presupune o mare fineţe, iar ofiţerii serviciului trebuie să manifeste atenţie distributivă, calm şi echilibru, o înţelegere fină a psihologiei umane şi o cunoaştere a limbajului non-verbal, dar şi să ştie să citească printre rânduri, pentru a găsi semnificaţii ascunse în detaliile aparent minore.
Supraveghere online şi spionaj
Un alt instrument de lucru foarte important pentru SRI este sursa deschisă. În vechile sisteme, relevanţă aveau mai ales agenţii şi sursele tehnice, însă, „odată cu era informaţională şi dezvoltarea comunicării globale, sursele deschise au primit o atenţie sporită”, transformându-se într-o pârghie esenţială de culegere a informaţiilor. Astfel, pentru a ne convinge că „antenele” băieţilor cu ochi albaştri ajung cu adevărat peste tot, trebuie spus că în categoria surselor deschise intră „mass media, comunităţile virtuale sau reţelele de socializare - pentru a da doar câteva exemple”. Aşadar, Facebook-ul, Messenger-ul şi forumurile se pot transforma dintr-o realitate virtuală pentru anumiţi utilizatori în adevărate instrumente de adunare a informaţiilor, a intelligence-ului, dacă securitatea naţională o cere. Iar dacă tot am pomenit despre sursele tehnice secrete, trebuie precizat că angajaţii SRI spun că se feresc să apeleze prea des la acest mijloc de culegere a informaţiilor: „În activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii, culegerea de informaţii este întregită de utilizarea surselor tehnice. SRI apelează în mod excepţional la aceste mijloace de obţinere a informaţiilor, numai după epuizarea tuturor celorlalte mijloace şi metode specifice”. Iar asta pentru că utilizarea acestui tip de surse presupune restrângerea unor drepturi şi libertăţi, ceea ce poate fi făcut numai în condiţiile legii, spun oficialii serviciului. Iar ca să spulberăm misterul, acest domeniu face referire la faptul că „ofiţeri specializaţi de informaţii culeg date prin supravegherea directă a ţintelor, interceptarea comunicaţiilor sau alte procedee de supraveghere”. Totodată, se atrage atenţia că SRI-ul este abilitat prin lege să facă asta, dar şi că „se are permanent în vedere protejarea strictă a datelor cu caracter personal ale tuturor cetăţenilor care intră în contact cu persoanele vizate de activitatea de informaţii”.
Expertize şi cooperare
Expertizarea tehnică şi criminalistică reprezintă una dintre activităţile tehnice desfăşurate în cadrul SRI şi se referă la rapoartele de expertiză solicitate de Ministerul Justiţiei, procurori sau MAI şi care sunt efectuate în interiorul unor laboratoare specializate. Mai exact, vorbim despre experţi criminalişti înalt calificaţi, care efectuează evaluări grafice şi tehnice ale documentelor, care interpretează fizico-chimic probele materiale, care expertizează imagini, aplicaţii şi date informatice, vocea şi vorbirea, date genetice, explozibil, arme şi muniţii, dar şi mijloacele de telecomunicaţii, cele de interceptare ilegală a comunicaţiilor, precum şi mijloacele de plată electronice. Nu în ultimul rând, un important pilon pe care se bazează activitatea SRI este cooperarea internaţională şi parteneriatele. „De la primele contacte internaţionale stabilite la scurt timp după înfiinţarea instituţiei, în anii ′90 - ′91, activitatea de cooperare internaţională desfăşurată de SRI s-a dezvoltat constant, câştigând în complexitate. În format bi- şi multilateral, în cadrul unor cluburi şi platforme de cooperare prestigioase, Serviciul are în prezent relaţii parteneriale cu 119 servicii de informaţii şi securitate şi structuri de aplicare a legii cu atribuţii similare din 64 de ţări”. Pe final, oficialii SRI ne mai anunţă: „Suntem permanent preocupaţi să dezvoltăm relaţiile de cooperare pe bază de reciprocitate şi confidenţialitate şi, în egală măsură, să conservăm capitalul de încredere câştigat prin profesionalism şi eficienţă”.
Într-o lume în care nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că informaţia înseamnă cu adevărat puterea şi în care vorbim cu lejeritate despre arme (metaforic, desigur) care nu ucid, dar care pot face, în egală măsură, la fel de mult rău, este important să ştim metodele prin care serviciile secrete îşi adună... informaţiile! Sau mai bine spus puterea. În acest context, ZIUA de Constanţa prezintă, la obiect, metodele avangardiste oficiale pe care le folosesc băieţii cu ochi albaştri de la SRI, de pildă, pentru a (ne) supraveghea. Sursele secrete umane, sursele tehnice, cele deschise, expertizarea tehnică, cooperarea şi parteneriatele şi, mai ales, analiza de „intelligence” sunt câteva dintre cele mai importante strategii de acţiune ale structurii. Foarte important însă este faptul că, aşa cum ne anunţă deschis oficialii Serviciului Român de Informaţii, vorbim despre „metode ale unui intelligence modern”.
S-au dus zilele spionajului de modă veche! Cel puţin acestea sunt informaţiile care ne sunt furnizate de SRI. Oficialii structurii ne anunţă că, atunci când vine vorba despre unul dintre cele mai puternice şi mai importante servicii ale băieţilor cu ochi albaştri din România, vorbim despre un „intelligence modern”. Între metodele recunoscute oficial de „sereişti”, la loc de cinste se află aşa-numita analiză de intelligence. Aceasta reprezintă „procesul de filtrare, conexare şi interpretare obiectivă a datelor culese din surse secrete sau deschise, esenţial în orice activitate a Serviciului”. Mai departe, se arată că „frânturi de informaţie uneori disparate şi aparent lipsite de semnificaţie sunt puse în context, integrate în imagini coerente şi convertite în explicaţii, evaluări şi prognoze în legătură cu problematicile de securitate naţională aflate în competenţa SRI”. Aşadar, băieţii cu ochi albaştri veghează şi supraveghează orice frânturi de informaţie care, în ansamblu, ar putea reprezenta un risc pentru securitatea naţională. Ulterior prelucrate prin analiza de intelligence, aceste date sunt puse la dispoziţia „beneficiarilor legali”, pe care îi pot ajuta la „realizarea unor strategii sau planuri de acţiune prin care să se prevină manifestarea riscurilor” sau la „adoptarea unor măsuri adecvate de promovare a intereselor naţionale”.
Agenţi recrutaţi
Sursele secrete umane utilizate de SRI reprezintă „cea mai complexă parte a activităţii oricărui serviciu de informaţii”, motiv pentru care „selecţia şi formarea ofiţerilor care lucrează cu sursele umane este exigentă, astfel încât, dispunând de o inteligenţă socială şi comunicaţională superioară, să facă posibilă implicarea în prezervarea securităţii naţionale a persoanelor care au acces la informaţii relevante”, conform SRI. Cu alte cuvinte, sursele secrete umane sunt tot una cu agenţii, iar recrutarea lor se face printr-un proces cu mai multe etape. Prima dintre ele este „evaluarea şi determinarea potenţialului sursei de a furniza informaţii relevante (...), dar şi a deschiderii acesteia către o eventuală cooperare”, apoi urmează stabilirea unei relaţii de comunicare şi, în final, dezvoltarea şi menţinerea unei relaţii validate de încredere. Aşa se face că, în final, agentul este „persoana care furnizează în mod voluntar informaţii care, corelate cu date din alte surse (tehnice, deschise), oferă o imagine cât mai completă asupra riscurilor şi ameninţărilor”. Oficialii SRI atrag atenţia că lucrul cu sursele secrete umane este un domeniu ce presupune o mare fineţe, iar ofiţerii serviciului trebuie să manifeste atenţie distributivă, calm şi echilibru, o înţelegere fină a psihologiei umane şi o cunoaştere a limbajului non-verbal, dar şi să ştie să citească printre rânduri, pentru a găsi semnificaţii ascunse în detaliile aparent minore.
Supraveghere online şi spionaj
Un alt instrument de lucru foarte important pentru SRI este sursa deschisă. În vechile sisteme, relevanţă aveau mai ales agenţii şi sursele tehnice, însă, „odată cu era informaţională şi dezvoltarea comunicării globale, sursele deschise au primit o atenţie sporită”, transformându-se într-o pârghie esenţială de culegere a informaţiilor. Astfel, pentru a ne convinge că „antenele” băieţilor cu ochi albaştri ajung cu adevărat peste tot, trebuie spus că în categoria surselor deschise intră „mass media, comunităţile virtuale sau reţelele de socializare - pentru a da doar câteva exemple”. Aşadar, Facebook-ul, Messenger-ul şi forumurile se pot transforma dintr-o realitate virtuală pentru anumiţi utilizatori în adevărate instrumente de adunare a informaţiilor, a intelligence-ului, dacă securitatea naţională o cere. Iar dacă tot am pomenit despre sursele tehnice secrete, trebuie precizat că angajaţii SRI spun că se feresc să apeleze prea des la acest mijloc de culegere a informaţiilor: „În activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii, culegerea de informaţii este întregită de utilizarea surselor tehnice. SRI apelează în mod excepţional la aceste mijloace de obţinere a informaţiilor, numai după epuizarea tuturor celorlalte mijloace şi metode specifice”. Iar asta pentru că utilizarea acestui tip de surse presupune restrângerea unor drepturi şi libertăţi, ceea ce poate fi făcut numai în condiţiile legii, spun oficialii serviciului. Iar ca să spulberăm misterul, acest domeniu face referire la faptul că „ofiţeri specializaţi de informaţii culeg date prin supravegherea directă a ţintelor, interceptarea comunicaţiilor sau alte procedee de supraveghere”. Totodată, se atrage atenţia că SRI-ul este abilitat prin lege să facă asta, dar şi că „se are permanent în vedere protejarea strictă a datelor cu caracter personal ale tuturor cetăţenilor care intră în contact cu persoanele vizate de activitatea de informaţii”.
Expertize şi cooperare
Expertizarea tehnică şi criminalistică reprezintă una dintre activităţile tehnice desfăşurate în cadrul SRI şi se referă la rapoartele de expertiză solicitate de Ministerul Justiţiei, procurori sau MAI şi care sunt efectuate în interiorul unor laboratoare specializate. Mai exact, vorbim despre experţi criminalişti înalt calificaţi, care efectuează evaluări grafice şi tehnice ale documentelor, care interpretează fizico-chimic probele materiale, care expertizează imagini, aplicaţii şi date informatice, vocea şi vorbirea, date genetice, explozibil, arme şi muniţii, dar şi mijloacele de telecomunicaţii, cele de interceptare ilegală a comunicaţiilor, precum şi mijloacele de plată electronice. Nu în ultimul rând, un important pilon pe care se bazează activitatea SRI este cooperarea internaţională şi parteneriatele. „De la primele contacte internaţionale stabilite la scurt timp după înfiinţarea instituţiei, în anii ′90 - ′91, activitatea de cooperare internaţională desfăşurată de SRI s-a dezvoltat constant, câştigând în complexitate. În format bi- şi multilateral, în cadrul unor cluburi şi platforme de cooperare prestigioase, Serviciul are în prezent relaţii parteneriale cu 119 servicii de informaţii şi securitate şi structuri de aplicare a legii cu atribuţii similare din 64 de ţări”. Pe final, oficialii SRI ne mai anunţă: „Suntem permanent preocupaţi să dezvoltăm relaţiile de cooperare pe bază de reciprocitate şi confidenţialitate şi, în egală măsură, să conservăm capitalul de încredere câştigat prin profesionalism şi eficienţă”.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii