Percheziţii Bişniţarii tezaurului din Dobrogea, căutaţi la Constanţa

Judeţul Constanţa, din nou pe scena fărădelegilor! Ieri, specialiştii Poliţiei Române au organizat o acţiune de recuperare a bunurilor şi monedelor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional sustrase din situri arheologice protejate. Concret, organele de anchetă au efectuat mai multe percheziţii, în urma cărora au fost depistate peste 3.500 de monede antice şi medievale, 3 detectoare de metale şi 300 de kilograme de unelte şi arme antice din fier. Persoanele ale căror locuinţe au fost percheziţionate sunt bănuite că ar fi sustras şi tranzacţionat ilegal artefacte şi monede antice. Din nefericire, nu este pentru prima dată când judeţul Constanţa cade în mâinile hoţilor. În 2010, poliţiştii de frontieră de la Negru Vodă au descoperit într-o maşină 21 de vârfuri de săgeţi de luptă datate în sec. V-IV î.Chr., două ţinte din bronz, o fibulă - piesă accesoriu de îmbrăcăminte datată în sec. II-III d.Chr., 40 de monede datând din perioada lui Alexandru cel Mare şi din timpul împăratului Aurelian.
 
Revenind la ziua de ieri, poliţiştii şi procurorii au efectuat 14 percheziţii în judeţele Hunedoara, Timiş, Cluj, Covasna, Brăila, Suceava, Constanţa, Argeş şi în municipiul Bucureşti la locuinţele unor persoane bănuite de săvârşirea infracţiunilor de furt calificat de bunuri culturale şi spălare de bani. Persoanele percheziţionate sunt bănuite că ar fi practicat braconajul arheologic, efectuând detecţii ilegale, ar fi sustras din situri arheologice protejate, aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, artefacte şi monede antice pe care le-ar fi valorificat. În urma percheziţiilor au fost ridicate şi indisponibilizate 3.520 de monede antice şi medievale, 3 detectoare de metale, soluţii şi reactanţi pentru curăţarea monedelor, aproximativ 300 de kilograme de unelte şi arme antice din fier (dacice şi romane), precum şi vase ceramice antice şi medievale. Printre bunurile depistate, au fost identificate mai multe piese cu privire la care există date că fac parte din categoria „Tezaur”, evaluate la peste 100.000 de euro. Conform evaluării prealabile efectuate de experţi, artefactele sunt originale şi provin din siturile arheologice de interes naţional şi prioritar din Munţii Orăştiei, din Transilvania, Banat, Dobrogea şi Moldova aflate pe Lista Monumentelor Istorice, precum şi în Registrul Arheologic Naţional. În cauză, aseară, mai multe persoane au fost audiate de organele de anchetă. Conform unor surse apropiate anchetatorilor, pe numele celor luaţi în colimator se pregăteau ordonanţele de reţinere pentru 24 de ore, urmând să fie sesizată instanţa de judecată cu propunere de arestare preventivă.
 
Monedă otomană de argint de la Baiazid II
 
După cum precizam şi mai sus, nu este pentru prima dată când bogăţiile istorice ale Dobrogei sunt furate. Aproape de finele lui 2010, lucrătorii de poliţie din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Negru Vodă au depistat doi cetăţeni bulgari având asupra lor obiecte de interes arheologic a căror deţinere legală nu era justificată.
„Din cercetările efectuate în cauză, s-a stabilit că obiectele de interes arheologic provin ca urmare a efectuării de către cei doi inculpaţi de detecţii şi ulterior de săpături în zona localităţii Limanu, judeţul Constanţa, zonă de interes arheologic de mare importanţă. Conform Listei Monumentelor Istorice 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 670 bis din 01.10.2010, «teritoriul din zona localităţii Limanu face parte din situl arheologic necropola tumulară a Cetăţii Callatis (aşezare greco-romană sec. III î.Chr. - III d.Chr. şi tumul sec. IV-III î.Chr.)».
Cei doi bulgari deţineau 21 de vârfuri de săgeţi de luptă datate în secolele V-IV î.Chr., 2 piese «tip bulon», de fapt două ţinte din bronz fără datare precisă, o piesă accesoriu de îmbrăcăminte (fibulă incompletă din bronz), datând din secolele II-III d.Chr., 40 de monede, după cum urmează: o monedă histriană de bronz din tipul Istros (secolele IV-III î.Chr.), două monede macedonene de bronz probabil de la Filip al II-lea sau Alexandru cel Mare (secolele IV-III î.Chr.), o monedă de argint din Callatis (secolul III î.Chr.), o monedă pseudo-autonomă tip Athena/scut callatiană (secolul I î.Chr.), două monede callatiene coloniale din secolele II-III d.Chr., două monede de bronz coloniale (probabil secolele II-III d.Chr.), o monedă de bronz de la împăratul Aurelian, 28 de monede romane din bronz datate în secolele IV-V d.Chr., o monedă otomană de argint de la Baiazid II (secolul XVI), o monedă argintată din secolul al XVII-lea, 9 piese metalice atipice”, se preciza într-un comunicat al anchetatorilor constănţeni.