Trump, calul troian al lui Putin. Cum face miliardarul american „afaceri“ cu ruşii
Trump, calul troian al lui Putin. Cum face miliardarul american „afaceri“ cu ruşii
25 Jul, 2016 21:56
ZIUA de Constanta
2852
Marime text
Atât timp cât magnatul imobiliar american Donald Trump a fost interesat de banii şi mediatizarea ruşilor, Kremlinul, în special după sosirea la putere a lui Vladimir Putin, l-a văzut o piesă importantă pentru destabilizarea ordinii actuale, potrivit adevarul.ro. Vladimir Putin are un plan pentru distrugerea Occidentului, iar acest plan este personificat din plin de oameni precum Donald Trump.
După destrămarea Uniunii Sovietice, acum 25 de ani, Rusia, ca o adevărată moştenitoare a regimului simbolizat de seceră şi ciocan, a continuat lupta pentru supremaţie cu Europa şi Statele Unite, doi rivali tradiţionali. Mai timidă sub primul preşedinte rus Boris Elţîn, ea a luat avânt la sfârşitul anilor ’90, odată cu instalarea la putere a fostului spion Vladimir Putin.
Ce au în comun prietenii lui Putin
Rusia lui Putin a stabilit şi întreţinut generos contacte cu partide europene, atât de dreapta, cât şi de stânga, conduse de lideri populişti şi excentrici. Ataka (extrema dreaptă) din Bulgaria, Frontul Naţional (extrema dreaptă) din Franţa, Jobbik (radical naţionalist) din Ungaria sau Zorii Aurii (ultranaţionalist) din Grecia sunt doar câteva dintre partidele europene atrase în mrejele Kremlinului. Dacă liderul Frontului Naţional Marine Le Pen s-a bucurat de „împrumuturi“ importante pentru a-şi susţine activitatea politică, fostul premier italian Silvio Berlusconi a obţinut contracte avantajoase în domeniul energetic profitând de „relaţia de prietenie“ cu Vladimir Putin. Nu este un secret faptul că cei doi s-au delectat împreună cu vin vechi de 240 de ani în Crimeea, o peninsulă anexată de Rusia de la Ucraina în martie 2014, şi nici faptul că miliardarul italian i-a cedat prietenului de la Moscova baldachinul său din Palatul Grazioli pentru a-şi destinde oasele.
Toţi prietenii europeni ai lui Putin au ceva în comun, şi anume discursul anti-UE, anti-NATO şi pro-Rusia.
Fisurile evocate de vicepreşedintele american riscă se se lărgească şi să se înmulţească după votul din Marea Britanie pentru ieşirea din UE, exprimat la 23 iunie, iar Statele Unite, aflate în plină campanie prezidenţială, nu sunt ferite de acest pericol, scrie jurnalistul american Franklin Foer pentru „Slate“.
continuarea pe adevarul.ro
După destrămarea Uniunii Sovietice, acum 25 de ani, Rusia, ca o adevărată moştenitoare a regimului simbolizat de seceră şi ciocan, a continuat lupta pentru supremaţie cu Europa şi Statele Unite, doi rivali tradiţionali. Mai timidă sub primul preşedinte rus Boris Elţîn, ea a luat avânt la sfârşitul anilor ’90, odată cu instalarea la putere a fostului spion Vladimir Putin.
Ce au în comun prietenii lui Putin
Rusia lui Putin a stabilit şi întreţinut generos contacte cu partide europene, atât de dreapta, cât şi de stânga, conduse de lideri populişti şi excentrici. Ataka (extrema dreaptă) din Bulgaria, Frontul Naţional (extrema dreaptă) din Franţa, Jobbik (radical naţionalist) din Ungaria sau Zorii Aurii (ultranaţionalist) din Grecia sunt doar câteva dintre partidele europene atrase în mrejele Kremlinului. Dacă liderul Frontului Naţional Marine Le Pen s-a bucurat de „împrumuturi“ importante pentru a-şi susţine activitatea politică, fostul premier italian Silvio Berlusconi a obţinut contracte avantajoase în domeniul energetic profitând de „relaţia de prietenie“ cu Vladimir Putin. Nu este un secret faptul că cei doi s-au delectat împreună cu vin vechi de 240 de ani în Crimeea, o peninsulă anexată de Rusia de la Ucraina în martie 2014, şi nici faptul că miliardarul italian i-a cedat prietenului de la Moscova baldachinul său din Palatul Grazioli pentru a-şi destinde oasele.
Toţi prietenii europeni ai lui Putin au ceva în comun, şi anume discursul anti-UE, anti-NATO şi pro-Rusia.
„Preşedintele Putin consideră aceste forţe politice drept instrumente foarte utile pentru manipulare, în scopul de a crea în corpurile politice europene fisuri pe care le-ar putea exploata ulterior“, a remarcat anul trecut într-o intervenţie la Brookings Institution vicepreşedintele american Joe Biden.
Fisurile evocate de vicepreşedintele american riscă se se lărgească şi să se înmulţească după votul din Marea Britanie pentru ieşirea din UE, exprimat la 23 iunie, iar Statele Unite, aflate în plină campanie prezidenţială, nu sunt ferite de acest pericol, scrie jurnalistul american Franklin Foer pentru „Slate“.
continuarea pe adevarul.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii