Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna - „Le îndemn pe femeile judeţului Constanţa să aibă curaj“
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna - „Le îndemn pe femeile judeţului Constanţa să aibă curaj“
28 Nov, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
10838
Marime text
10838
Marime text
Deşi se află în fotoliul de primar de peste 15 ani şi este de mulţi ani preşedinta organizaţiei de femei a PSD Constanţa, primarul comunei Cumpăna, economist Mariana Gâju, nu amestecă politicul cu treaba din administraţia publică. Un primar activ, care îşi duce la bun sfârşit toate proiectele ce ţin de dezvoltarea comunei şi face, în acelaşi timp, eforturi pentru ca localitatea pe care o conduce să progreseze constant.Despre cum poate un primar de comună să atragă fonduri europene pentru lucrări ale căror costuri depăşesc cu mult bugetul local anual şi cum reuşeşte să comunice cu membrii comunităţii locale, dar şi despre proiecte ambiţioase şi planuri de viitor am discutat cu primarul comunei Cumpăna, economist Mariana Gâju, în cadrul unui interviu online acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
Aveţi în prezent în derulare proiecte cu finanţare europeană ale căror costuri depăşesc cu mult bugetul local anual al Primăriei Cumpăna. Care sunt cele mai importante trei proiecte pe care le implementaţi în prezent în folosul comunităţii?
În prezent, în comunitate se implementează proiectul privind construcţia campusului şcolar, în valoare de 8,5 milioane de euro, cu finanţare europeană, prin Programul Operaţional Sectorial. El se adresează nu numai elevilor din comuna Cumpăna, elevi ai Liceului „Nicolae Dumitrescu“ din localitate, cu profil de alimentaţie publică şi turism, dar şi altor elevi din localităţile limitrofe, având un număr de 200 de spaţii de cazare, sală de mese - cu tot ce înseamnă bucătărie, garsoniere pentru pedagogi, 50 de săli de clasă, 18 laboratoare, dar şi o sală de sport.
Cel de-al doilea proiect se referă la reţeaua de canalizare - aducţiune noi reţele de alimentare cu apă, precum şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă existente, în valoare de 4,5 milioane de euro, realizat de asemenea cu fonduri europene prin POS Mediu.
Cel de-al treilea mare proiect care se implementează în localitate se referă la reţelele de gaze în absolut toate zonele noi ale localităţii. Proiectul, în valoare de 1.000.000 de lei, vizează parteneriatul dintre Primăria Cumpăna, care participă cu lucrările de săpătură a şanţurilor, nisipul pentru asigurarea patului de protecţie, Congaz având responsabilitate susţinerii conductei de gaze, precum şi a manoperei de execuţie a aducţiunii de gaze la nivelul comunei Cumpăna.
Acestea sunt cele mai mari trei proiecte deoarece, concomitent, în Cumpăna se lucrează la construcţia unui centru socio-educativ. Concret, este vorba de spaţii de cazare pentru tabăra de vară a elevilor, proiect realizat în cadrul unui parteneriat derulat între Primăria Cumpăna, Primăria Vânători - Neamţ şi Primăria Prundeni - Vâlcea, finanţat de FSE, cu o valoare este de 2.260.000 de lei pentru toate localităţile, cu termen de finalizare 30 aprilie. Destinatarii proiectului sunt 243 de copii care provin din familii monoparentale sau copii cu rezultate bune la învăţătură, dar cu o situaţie familială precară.
Apoi se realizează proiectul de extindere a reţelelor de energie electrică pentru cartierele nou înfiinţate în acest moment, în parteneriat cu Enel Dobrogea, proiect în valoare de 1.200.000 de lei.
Un alt proiect pe care îl derulăm în această perioadă este cel de pietruire şi asfaltare a 4,6 kilometri de drum, urmând să începem un alt proiect de asfaltare şi pietruire a 12,7 kilometri de drum, pentru care există contract de finanţare semnat cu MDRAP, în valoare de 17.870.000 de lei.
Care sunt obiectivele pe care urmăriţi să le îndepliniţi în următorii doi ani (mă refer la proiecte noi)? Care sunt cele mai stringente trei nevoi cu care comunitatea în fruntea căreia vă aflaţi se confruntă astăzi?
În următorii doi ani, în calitate de primar, nu am alt ţel decât acela de a atrage fonduri financiare, indiferent că sunt europene, guvernamentale sau ministeriale, pentru reabilitarea pietruirii şi asfaltării drumurilor din comuna Cumpăna în proporţie de 80%, acolo unde există deja lucrările de infrastructură realizată în pământ (gaze, canalizare, energie electrică), cunoscut fiind faptul că în Cumpăna există 156 de străzi, 102 kilometri de drumuri, cu lăţimi variind între 4,5 şi 11 metri. Să nu uităm că avem zone unde nu există alimentare cu apă şi canalizare.În prezent, în comunitate se implementează proiectul privind construcţia campusului şcolar, în valoare de 8,5 milioane de euro, cu finanţare europeană, prin Programul Operaţional Sectorial. El se adresează nu numai elevilor din comuna Cumpăna, elevi ai Liceului „Nicolae Dumitrescu“ din localitate, cu profil de alimentaţie publică şi turism, dar şi altor elevi din localităţile limitrofe, având un număr de 200 de spaţii de cazare, sală de mese - cu tot ce înseamnă bucătărie, garsoniere pentru pedagogi, 50 de săli de clasă, 18 laboratoare, dar şi o sală de sport.
Cel de-al doilea proiect se referă la reţeaua de canalizare - aducţiune noi reţele de alimentare cu apă, precum şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă existente, în valoare de 4,5 milioane de euro, realizat de asemenea cu fonduri europene prin POS Mediu.
Cel de-al treilea mare proiect care se implementează în localitate se referă la reţelele de gaze în absolut toate zonele noi ale localităţii. Proiectul, în valoare de 1.000.000 de lei, vizează parteneriatul dintre Primăria Cumpăna, care participă cu lucrările de săpătură a şanţurilor, nisipul pentru asigurarea patului de protecţie, Congaz având responsabilitate susţinerii conductei de gaze, precum şi a manoperei de execuţie a aducţiunii de gaze la nivelul comunei Cumpăna.
Acestea sunt cele mai mari trei proiecte deoarece, concomitent, în Cumpăna se lucrează la construcţia unui centru socio-educativ. Concret, este vorba de spaţii de cazare pentru tabăra de vară a elevilor, proiect realizat în cadrul unui parteneriat derulat între Primăria Cumpăna, Primăria Vânători - Neamţ şi Primăria Prundeni - Vâlcea, finanţat de FSE, cu o valoare este de 2.260.000 de lei pentru toate localităţile, cu termen de finalizare 30 aprilie. Destinatarii proiectului sunt 243 de copii care provin din familii monoparentale sau copii cu rezultate bune la învăţătură, dar cu o situaţie familială precară.
Apoi se realizează proiectul de extindere a reţelelor de energie electrică pentru cartierele nou înfiinţate în acest moment, în parteneriat cu Enel Dobrogea, proiect în valoare de 1.200.000 de lei.
Un alt proiect pe care îl derulăm în această perioadă este cel de pietruire şi asfaltare a 4,6 kilometri de drum, urmând să începem un alt proiect de asfaltare şi pietruire a 12,7 kilometri de drum, pentru care există contract de finanţare semnat cu MDRAP, în valoare de 17.870.000 de lei.
Care sunt obiectivele pe care urmăriţi să le îndepliniţi în următorii doi ani (mă refer la proiecte noi)? Care sunt cele mai stringente trei nevoi cu care comunitatea în fruntea căreia vă aflaţi se confruntă astăzi?
Programul european POIND, etapa a II-a, este cel pentru care Primăria comunei Cumpăna a depus necesarul integral al acestei infrastructuri de Apă şi Canal la RAJA Constanţa, care este aplicant la această măsură de proiecte europene, Primăria Cumpăna fiind doar beneficiarul final.
De asemenea, este nevoie de montarea unor camere de supraveghere video, proiect pe care acum îl avem în implementare pe tot teritoriul comunei, pentru eradicarea furtului din casele oamenilor, depistarea cu rapiditate a contravenienţilor, a celor care tulbură liniştea publică, precum şi a celor care sunt un pericol pe drumurile publice, circulând cu viteză pe drumurile asfaltate din localitate.
În anul 2016, este grija primarului şi a echipei sale ca reţelele de energie electrică să fie realizate integral. Pentru exerciţiul financiar 2014/2020 - dar să fim realişti, este 2016/2020 -, Primăria Cumpăna a depus următoarele proiecte: Pietruire şi asfaltare drumuri - 9,7 kilometri, prin PNDR; Extindere şi construcţie Grădiniţa „Sfânta Maria“, prin PNDR, cu o valoare de aproximativ un milion de euro; Construcţie de creşă - 1.200.000 de euro, prin POR; Construcţie cămin pentru persoanele vârstnice, asimilat cu servicii sociale, tot prin POR; Construcţia a 64 de locuinţe pentru tineri, proiect înaintat la ANL; Construcţia a 96 de apartamente, locuinţe sociale, proiect înaintat la MDRAP. Urmează să mai depunem proiecte şi pentru construcţia şi amenajarea Centrului Civic al Comunei, prin POR, pentru construcţia a 86 de kilometri de trotuare, comuna Cumpăna neavând până în acest moment aceste trotuare de strictă necesitate realizate, pentru că nu s-au găsit surse de finanţare externe pentru realizarea lor. Mulţumesc locuitorilor comunei Cumpăna care, cu forţe proprii, cu banii lor, s-au unit, vecin cu vecin, şi au construit trotuarele acolo unde noi, Primăria, am asfaltat. Exemplu sunt cei de pe strada Alexandru cel Bun. Cinste lor, exemplu demn de urmat!
Precizez că din veniturile proprii ale Primăriei Cumpăna, care nu sunt mai mari de un milion de euro în anul 2015, nu reuşim să realizăm decât întreţinerea şi susţinerea instituţiilor ce aparţin administraţiei publice locale - cele două grădiniţe, liceul, cu trei corpuri de şcoală - 1.360 de elevi, cele două săli de sport, iluminatul stradal, centrul medico-social, after school-ul. Toate acestea sunt instituţii ce deservesc nevoile oamenilor comunei Cumpăna, fie că sunt copii, fie că sunt adulţi. Abia reuşim cu aceşti bani să susţinem funcţionarea administraţiei publice locale.
Cele mai stringente nevoi ale comunităţii din Cumpăna sunt: drumuri; canalizare şi electricitate pentru 15% dintre locuitori; liniştea şi siguranţa publică; transportul călătorilor în siguranţă şi în condiţii umane; instruirea, schimbarea mentalităţii locuitorilor comunei Cumpăna, în vederea colectării selective a deşeurilor menajere şi reciclabile pentru executarea unei salubrizări permanente, totale a localităţii Cumpăna de către societatea de salubrizare a comunei Cumpăna.
Mai este nevoie de proiectul de amenajare fir de apă derea Lazu - Cumpăna, accesat cu fonduri ministeriale de către ABADL, început în urmă cu trei-patru ani şi stopat în 2015, ca urmare a opoziţiei unui proprietar nou-venit în Cumpăna cu privire la traversarea domeniului privat pentru asanarea canalului existent şi montarea conductei de scurgere, care să ducă la regularizarea firului de apă. Pe acest proprietar Primăria Cumpăna l-a acţionat în instanţă, el având obligaţia să răspundă aplicantului cu privire la motivele pentru neexecutarea lucrării.
Care este cel mai important proiect pe care nu l-aţi realizat şi din ce cauză?
Proiectul demarat la începutul anului 2014, având termen de execuţie data de 31 decembrie 2015, al cărei beneficiar este Comuna Cumpăna, singurul proiect în 15 ani pe care nu l-am putut finaliza. Este vorba de construcţia centrului multifuncţional pentru tineret, care se realizează în parteneriat cu Zona Metropolitană Constanţa, aceasta fiind personalitatea juridică care a accesat fonduri europene în valoare de 980.000 de euro pentru realizarea obiectivului destinat tinerilor comunei Cumpăna. El trebuia finalizat cu mult înainte, însă deficienţele întâmpinate cu proiectarea încă de la început au creat aceste probleme. Am completat pe parcurs deficienţele semnalate de constructor (SC SCIM Construct SA), constructor care, având mult prea multe lucrări pe teritoriul judeţului Constanţa şi nu numai, nu a avut personalul necesar pentru execuţia acestei lucrări, absolut toate proiectele fiind importante şi având acelaşi termen de finalizare.
Acest centru de tineret are realizate, în procent de 35% - 40%, nu numai sala de biblionet, sala de discotecă, ci şi un teatru antic în aer liber, o sală de fitness, precum şi un parc generos de 10.000 de metri pătraţi, cu alei de skateboard, piste de biciclete, trotinete, bănci pentru un parc binevenit nu doar pentru cei 3.500 de tineri ai comunei, cu vârste de până la 35 de ani, ci şi mămicilor, bunicilor care să vină să îşi supravegheze micuţii jucându-se în această oază de natură verde pe care ne-am dorit-o mult, prevăzută cu loc de distracţie în acelaşi timp. NU va rămâne aşa! Cu siguranţă vom găsi alte surse de finanţare pentru finalizarea acestui proiect atât de important nu doar pentru mine, ca primar, ci şi pentru tinerii comunei Cumpăna şi pentru frumuseţea şi forţa acestei localităţi.
Sunteţi o femeie extraordinar de activă: Primărie, politică, Asociaţia Comunelor din România, multe delegaţii şi viaţă de familie. Cum reuşiţi să vă împărţiţi între toate acestea şi să le faceţi faţă cu brio? Care este secretul?
Nu există un secret. Fiecare unitate administrativ-teritorială respectă aceeaşi lege a administraţiei publice locale, dar are specificitatea ei. Pentru mine, munca în echipă, cu oameni profesionişti - colegii mei din Primărie -, înseamnă implementarea acestor proiecte, înseamnă prezenţa timp de mai mult de opt ore în faţa cetăţenilor comunei, cu care să avem o comunicare permanentă, cărora să le răspundem la solicitări, chiar dacă eu, primarul localităţii, fizic nu pot fi în permanenţă în Primărie. Colegii mei, începând de la viceprimar, secretar, persoane cu funcţii de decizie în locul meu, împreună cu celelalte servicii, duc în continuare lucrările pentru care primarul a adus sursa de finanţare. Acesta este atributul primarului: de a aduce proiectul în comună şi sursa de finanţare. Implementarea o face echipa, ajutată de specialişti, de consultanţi şi de ceilalţi factori care, la nivelul administraţiei publice judeţene centrale, nu fac altceva decât să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunei.Proiectul demarat la începutul anului 2014, având termen de execuţie data de 31 decembrie 2015, al cărei beneficiar este Comuna Cumpăna, singurul proiect în 15 ani pe care nu l-am putut finaliza. Este vorba de construcţia centrului multifuncţional pentru tineret, care se realizează în parteneriat cu Zona Metropolitană Constanţa, aceasta fiind personalitatea juridică care a accesat fonduri europene în valoare de 980.000 de euro pentru realizarea obiectivului destinat tinerilor comunei Cumpăna. El trebuia finalizat cu mult înainte, însă deficienţele întâmpinate cu proiectarea încă de la început au creat aceste probleme. Am completat pe parcurs deficienţele semnalate de constructor (SC SCIM Construct SA), constructor care, având mult prea multe lucrări pe teritoriul judeţului Constanţa şi nu numai, nu a avut personalul necesar pentru execuţia acestei lucrări, absolut toate proiectele fiind importante şi având acelaşi termen de finalizare.
Acest centru de tineret are realizate, în procent de 35% - 40%, nu numai sala de biblionet, sala de discotecă, ci şi un teatru antic în aer liber, o sală de fitness, precum şi un parc generos de 10.000 de metri pătraţi, cu alei de skateboard, piste de biciclete, trotinete, bănci pentru un parc binevenit nu doar pentru cei 3.500 de tineri ai comunei, cu vârste de până la 35 de ani, ci şi mămicilor, bunicilor care să vină să îşi supravegheze micuţii jucându-se în această oază de natură verde pe care ne-am dorit-o mult, prevăzută cu loc de distracţie în acelaşi timp. NU va rămâne aşa! Cu siguranţă vom găsi alte surse de finanţare pentru finalizarea acestui proiect atât de important nu doar pentru mine, ca primar, ci şi pentru tinerii comunei Cumpăna şi pentru frumuseţea şi forţa acestei localităţi.
Sunteţi o femeie extraordinar de activă: Primărie, politică, Asociaţia Comunelor din România, multe delegaţii şi viaţă de familie. Cum reuşiţi să vă împărţiţi între toate acestea şi să le faceţi faţă cu brio? Care este secretul?
Niciodată nu am privit obiectivele pe termen scurt, ci pe termen 2007-2027. Există, la nivelul localităţii, o strategie de dezvoltare a comunei. Chiar dacă aceasta trebuie reactualizată conform normativelor impuse de EU, noi ştim cel mai bine de ce avem nevoie. Tocmai de aceea, glasul Marianei Gâju se ridică atât la nivel de instituţii judeţene, cât şi naţionale, cu propunerile care vin de jos, şi cerem modificări legislative, coroborare legislativă, pentru că ne lovim de ele, iar cetăţeanul pleacă nemulţumit şi spune „Nu vrei tu, primarule“, sau „funcţionarule public„ să îţi faci treaba, atunci când vine vorba despre legile sociale sau despre restituirea proprietăţilor în bani şi natură, care la Cumpăna sunt o problemă grea.
180 de dosare având ca obiect restituirea în natură sau în bani a terenurilor deţinute până la apariţia legilor fondului funciar au fost restituite după ani de zile, plimbate între CN ACN, Primăria Cumpăna, Prefectura Constanţa şi ANRP, şi au fost respinse acum jumătate de an, pe motiv că solicitanţii nu fac dovada exproprierii.
Vă imaginaţi câte acţiuni în instanţă vor fi: pentru ce să fie vinovat primarul de astăzi sau cel de acum 15 ani pentru o nedreptate făcută în urmă cu 70 de ani sau la construcţia canalului, din 1978?
Prezenţa în ACoR este pentru mine o obligaţie morală de a susţine în primul rând realizarea unei administraţii publice fundamentate prin atribuirea sarcinilor de serviciu şi a obligaţiilor la nivel local, pentru a putea realiza aceste sarcini şi a asigura o salarizare decentă a funcţionarilor publici care să poată duce la îndeplinire munca impusă. Solicităm să fie îndreptate legile care se referă la existenţa unui singur autoturism pe unitatea administrativ-teritorială, limită de consum pentru combustibil de 75 de litri pe lună. Un alt exemplu este solicitarea către ANIF cu privire la dezafectarea terenurilor agricole din toate comunele judeţului Constanţa de resturile de jgheaburi rămase în picioare de mai bine de un sfert de secol. Acesta este un caz concret pe care l-am prezentat în faţa prefectului. În aceste jgheaburi, oamenii vin să arunce orice tip de deşeu, creându-se astfel un focar de infecţie şi, bineînţeles, un aspect dezolant.
La ce funcţionează ANIF-ului acest „patrimoniu“, ţinându-se agăţaţi de ele? De ce nu înţeleg că obiectul muncii lor trebuie să fie în concordanţă cu cel al locuitorilor judeţului: în locul acestor jgheaburi, putem planta perdele forestiere, care să protejeze culturile. Spuneam în şedinţă, la Prefectură, să solicităm ca sistemul de irigaţii să fie realizat integrat la nivel naţional, pentru că repunerea în funcţiune este foarte grea. Şi nu în toate comunele judeţului sau ale ţării există oameni precum domnul inginer Gheorghe Lămureanu, care s-a luptat foarte mult să obţină fonduri pentru repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pentru câteva sute de hectare. Problema irigaţiilor e la nivel naţional, nu doar în Dobrogea, unde este o prioritate. Acesta este atributul Asociaţiei Comunelor. Iar acesta este doar un exemplu.
Din păcate, foarte greu reuşim ca glasul structurilor asociative să fie ascultat la nivel înalt, chiar dacă noi, ACoR, ne unim eforturile cu sindicatele din administraţia publică locală. Susţinerea resursei umane este cea mai importantă, pentru că, din păcate, oamenii bine pregătiţi pleacă, din cauza salariilor minime, către mediul privat şi nu reuşim să angajăm nici arhitect - necesar pentru respectarea disciplinei în construcţii, nici expert ISU - văzând câte cerinţe sunt, îţi e teamă să semnezi o autorizaţie de funcţionare şi multe alte direcţii ce revin în sarcina primarului - ordonatorul principal de credite. E nevoie de participarea aleşilor locali în toate structurile interne şi internaţionale pentru a avea viziunea unei administraţii publice europene.
Mulţumesc familiei că mi-a permis implicarea în toate aceste organizaţii şi asociaţii, pentru că astfel am reuşit să am o ocazia de a cunoaşte îndeaproape ceea ce fac şi colegii noştri din România, dar şi din celelalte ţări membre ale UE, oameni bine pregătiţi, devotaţi, de la care am avut ce învăţa. Fără sprijinul şi acordul familiei, al colegilor din Primărie, nu aş fi putut să mă implic, să fiu mereu prinsă fie administrativ, fie social, fie politic. Însă, pentru mine, importantă este administraţia publică locală! Iubesc oamenii comunei, îmi place ce fac şi atunci reuşesc să depăşesc greutăţile, chiar dacă, de foarte multe ori, la final de proiect, în loc să am nimic altceva decât bucuria din ochii omului, primesc comentarii jignitoare. Însă zâmbetul din ochii unui copil, lacrima de pe obrazul unei bătrâne sau mulţumirea unei mame că i-am luat din povara de pe umeri mă fac să uit acele jigniri şi să merg mai departe.
În comuna Cumpăna s-au realizat proiecte în toţi cei 15 ani, indiferent de guvernarea politică, pentru că nu las un proiect fără să mă duc să îl susţin şi fără să demonstrez că el trebuie respectat. Chiar dacă mai greu, dar, subliniez, când fac politică, fac o politică a locuitorilor din Cumpăna, şi niciodată nu mi-a fost ruşine că sunt membru al Partidului Social Democrat. Principiile partidului sunt cele mai bune, cele mai corecte şi cele mai sănătoase şi se adresează către 70% dintre locuitorii acestei ţări. Din păcate, unii colegi, ajunşi în vârf, uită de aceste nevoi ale oamenilor şi astfel au fost comise şi greşeli. Vorbind de munca politică, aceasta am desfăşurat-o cu echipa la nivel judeţean atât cât mi-au permis puterile şi este cunoscut faptul că nici în cadrul partidului nu am ezitat să îmi spun punctul de vedere aşa cum am crezut eu de cuviinţă, chiar dacă mi-am atras comentarii, critici.
Pe reţelele de socializare, Mariana Gâju nu are nici pagină, nici profil. Cu toate acestea, reuşitele primarului Mariana Gâju şi ale echipei straşnice din administraţia locală sunt bine-cunoscute în mediul virtual. Credeţi că aţi găsit calea potrivită pentru a menţine comunicarea cu membrii comunităţii locale?
Nu în totalitate. Nu îmi doresc să am pagină personală, pentru că vreau să fiu hrănită cu entuziasmul tinerilor, cu sfatul aleşilor de care mă înconjor pentru a putea merge mai departe cu proiectele pe care le am în suflet. Soţul meu îmi spunea, supărat, cu ceva timp în urmă: „Mariana, când ai să închizi ochii, nu ai să strigi nici după băiat, nici după soţ. Ai să strigi CUMPĂNA!“. M-am supărat atunci, dar i-am dat dreptate, pentru că şi el, în înţelepciunea lui, ajunsese cu răbdarea la capătul puterilor, din cauza absenţei mele, a lipsei armoniei de acasă. I-am arătat pagina Cumpăna Prezent şi Viitor, pe care a realizat-o un tânăr din comuna Cumpăna şi despre care nu am avut cunoştinţă mult timp. Şi i-am arătat câte mai am de rezolvat şi ce spun cei cărora nu le place omul Mariana Gâju. Pentru cei 79,89% dintre locuitorii care m-au votat la cel de-al patrulea mandat în 2012 am obligaţia să merg mai departe şi să rezolv şi problemele acestea. Dacă mă ajuţi şi tu, împreună cu colegii, vom reuşi!
Astfel, avem ca sursă de comunicare, în afara site-ului oficial, pe care ne străduim să îl actualizăm cu tot ceea ce întreprindem, de la şedinţe, la acte normative sau activităţi multiple pe care le derulăm, pagina Cumpăna Prezent şi Viitor. Am văzut că locuitorii accesează mai mult această pagină decât site-ul Primăriei.
Revista „Comuna mea, Cumpăna“ este un alt mijloc de informare pentru cetăţeni, aceasta cuprinzând activităţile desfăşurate la nivelul localităţii. Pentru toate proiectele comunei, am folosit materiale de promovare şi am apelat la serviciile mass-media. Însă trebuie să revenim asupra acestei strategii şi să găsim surse proprii de a realiza această comunicare. Cea mai apropiată interacţiune cu locuitorii (care s-a produs mai rar, ce-i drept) este aceea din cadrul întâlnirilor publice cu cetăţenii, la intersecţie de străzi, în cartiere, ascultându-l pe om care îi sunt problemele. Nu pot să fac acest lucru permanent tocmai din cauza obligaţiilor pe care le am faţă de celelalte activităţi.
Să vorbim şi despre politică: în calitate de preşedinte al organizaţiei de femei a PSD Constanţa, implicarea este evidentă. Vă doriţi pentru dumneavoastră o funcţie mai mare? De exemplu, parlamentar, preşedinte de consiliu judeţean sau poate ambasador?
Îmi doresc să rămân în continuare alături de cumpănenii mei. Îmi doresc să rămân primar la Cumpăna şi voi candida pentru un nou mandat de primar în anul 2016. Nu uitaţi: am fost aleasă deputat, am renunţat la mandatul din 2000-2004 pentru că îmi respect foarte mult familia, soţul, care mereu a spus: „Mariana, am fost de acord, dacă eşti în stare să realizezi lucruri bune pentru comună, să candidezi pentru fotoliul de primar la Cumpăna, dar niciodată nu vreau să pleci de lângă mine!“.
Sincer, mă rog la Dumnezeu să ne ţină sănătoşi pe toţi, să putem să ne facem treaba cum trebuie, cu temei, cu mult suflet, acolo unde suntem fiecare. Sper să pot să le arăt oamenilor că nu au greşit când au avut încredere într-o femeie, dar niciodată nu voi uita că beneficiez de sprijinul şi forţa soţului şi colegilor din Primărie. Repet, domnul viceprimar Florin Neagu şi întreaga echipă din Primăria Cumpăna îmi sunt alături. Cel mai mult mă bazez însă pe locuitorii din Cumpăna, care sper să realizeze progresul făcut în cei 15 ani de activitate şi să nu uite cum arăta comuna înainte şi cât de mult am avut de recuperat (şi mai avem încă).
În calitate de preşedinte al Organizaţiei de Femei Social-Democrate din Constanţa şi de vicepreşedinte la nivel naţional al Organizaţiei de Femei, am alături o echipă de femei destoinice de la Constanţa, cu ajutorul cărora, în cei zece ani de când sunt în această funcţie, am reuşit să aduc un strop de speranţă, de bucurie în viaţa semenilor cărora ne-am adresat.
Şi pentru că vorbim de egalitate de şanse, vin de la închiderea unui proiect derulat de unităţile administrative-teritoriale ale judeţului Constanţa, DGASPC, AJPIS, IPJ. La acţiune au fost prezentate concluziile implementării proiectului „START - o viaţă de calitate şi în siguranţă“, a cărui temă viza şi egalitatea de şanse, implicarea societăţii în prevenirea violenţei domestice şi a traficului de persoane. Pentru a avea egalitate de şanse, nu este de ajuns să obligăm factorii de decizie de la nivelul ţării să respecte acel procent de minimum 30% de reprezentare a femeii în structurile politice, administrative, ci noi, femeile, să avem încredere în forţele proprii, noi, femeile, să avem curajul să participăm la un concurs pentru a ocupa o funcţie de decizie în orice domeniu, noi, femeile, trebuie să avem curajul de a candida la alegerile pentru o funcţie politică.
Le îndemn pe femeile judeţului Constanţa, indiferent de culoarea politică, de partidul pe care îl aleg, să aibă acest curaj, dar, mai ales, le îndemn şi le susţin pe cele care vor să promoveze în orice domeniu.
Nu în totalitate. Nu îmi doresc să am pagină personală, pentru că vreau să fiu hrănită cu entuziasmul tinerilor, cu sfatul aleşilor de care mă înconjor pentru a putea merge mai departe cu proiectele pe care le am în suflet. Soţul meu îmi spunea, supărat, cu ceva timp în urmă: „Mariana, când ai să închizi ochii, nu ai să strigi nici după băiat, nici după soţ. Ai să strigi CUMPĂNA!“. M-am supărat atunci, dar i-am dat dreptate, pentru că şi el, în înţelepciunea lui, ajunsese cu răbdarea la capătul puterilor, din cauza absenţei mele, a lipsei armoniei de acasă. I-am arătat pagina Cumpăna Prezent şi Viitor, pe care a realizat-o un tânăr din comuna Cumpăna şi despre care nu am avut cunoştinţă mult timp. Şi i-am arătat câte mai am de rezolvat şi ce spun cei cărora nu le place omul Mariana Gâju. Pentru cei 79,89% dintre locuitorii care m-au votat la cel de-al patrulea mandat în 2012 am obligaţia să merg mai departe şi să rezolv şi problemele acestea. Dacă mă ajuţi şi tu, împreună cu colegii, vom reuşi!
Astfel, avem ca sursă de comunicare, în afara site-ului oficial, pe care ne străduim să îl actualizăm cu tot ceea ce întreprindem, de la şedinţe, la acte normative sau activităţi multiple pe care le derulăm, pagina Cumpăna Prezent şi Viitor. Am văzut că locuitorii accesează mai mult această pagină decât site-ul Primăriei.
Revista „Comuna mea, Cumpăna“ este un alt mijloc de informare pentru cetăţeni, aceasta cuprinzând activităţile desfăşurate la nivelul localităţii. Pentru toate proiectele comunei, am folosit materiale de promovare şi am apelat la serviciile mass-media. Însă trebuie să revenim asupra acestei strategii şi să găsim surse proprii de a realiza această comunicare. Cea mai apropiată interacţiune cu locuitorii (care s-a produs mai rar, ce-i drept) este aceea din cadrul întâlnirilor publice cu cetăţenii, la intersecţie de străzi, în cartiere, ascultându-l pe om care îi sunt problemele. Nu pot să fac acest lucru permanent tocmai din cauza obligaţiilor pe care le am faţă de celelalte activităţi.
Să vorbim şi despre politică: în calitate de preşedinte al organizaţiei de femei a PSD Constanţa, implicarea este evidentă. Vă doriţi pentru dumneavoastră o funcţie mai mare? De exemplu, parlamentar, preşedinte de consiliu judeţean sau poate ambasador?
Îmi doresc să rămân în continuare alături de cumpănenii mei. Îmi doresc să rămân primar la Cumpăna şi voi candida pentru un nou mandat de primar în anul 2016. Nu uitaţi: am fost aleasă deputat, am renunţat la mandatul din 2000-2004 pentru că îmi respect foarte mult familia, soţul, care mereu a spus: „Mariana, am fost de acord, dacă eşti în stare să realizezi lucruri bune pentru comună, să candidezi pentru fotoliul de primar la Cumpăna, dar niciodată nu vreau să pleci de lângă mine!“.
Sincer, mă rog la Dumnezeu să ne ţină sănătoşi pe toţi, să putem să ne facem treaba cum trebuie, cu temei, cu mult suflet, acolo unde suntem fiecare. Sper să pot să le arăt oamenilor că nu au greşit când au avut încredere într-o femeie, dar niciodată nu voi uita că beneficiez de sprijinul şi forţa soţului şi colegilor din Primărie. Repet, domnul viceprimar Florin Neagu şi întreaga echipă din Primăria Cumpăna îmi sunt alături. Cel mai mult mă bazez însă pe locuitorii din Cumpăna, care sper să realizeze progresul făcut în cei 15 ani de activitate şi să nu uite cum arăta comuna înainte şi cât de mult am avut de recuperat (şi mai avem încă).
În calitate de preşedinte al Organizaţiei de Femei Social-Democrate din Constanţa şi de vicepreşedinte la nivel naţional al Organizaţiei de Femei, am alături o echipă de femei destoinice de la Constanţa, cu ajutorul cărora, în cei zece ani de când sunt în această funcţie, am reuşit să aduc un strop de speranţă, de bucurie în viaţa semenilor cărora ne-am adresat.
Şi pentru că vorbim de egalitate de şanse, vin de la închiderea unui proiect derulat de unităţile administrative-teritoriale ale judeţului Constanţa, DGASPC, AJPIS, IPJ. La acţiune au fost prezentate concluziile implementării proiectului „START - o viaţă de calitate şi în siguranţă“, a cărui temă viza şi egalitatea de şanse, implicarea societăţii în prevenirea violenţei domestice şi a traficului de persoane. Pentru a avea egalitate de şanse, nu este de ajuns să obligăm factorii de decizie de la nivelul ţării să respecte acel procent de minimum 30% de reprezentare a femeii în structurile politice, administrative, ci noi, femeile, să avem încredere în forţele proprii, noi, femeile, să avem curajul să participăm la un concurs pentru a ocupa o funcţie de decizie în orice domeniu, noi, femeile, trebuie să avem curajul de a candida la alegerile pentru o funcţie politică.
Le îndemn pe femeile judeţului Constanţa, indiferent de culoarea politică, de partidul pe care îl aleg, să aibă acest curaj, dar, mai ales, le îndemn şi le susţin pe cele care vor să promoveze în orice domeniu.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
